BMW a înregistrat vânzări record de autovehicule, în 2021. Mașinile electrice, pe placul consumatorilor

Grupul german Bayerische Motoren Werke (BMW) a raportat vânzări record pentru brandul BMW în 2021, de 2,2 milioane de vehicule.

„Aceasta înseamnă că suntem lideri în topul segmentului premium pe plan global cu brandul BMW şi la o diferenţă considerabilă”, a declarat şeful de vânzări al BMW, Pieter Nota, pentru DPA.

Recordul de vânzări a fost înregistrat în pofida deficitului de semiconductori care a lovit industria auto globală. Grupul german, care deţine şi brandurile Mini şi Rolls-Royce, va anunţa săptămâna viitoare cifrele anuale complete privind vânzările.

Nota şi-a exprimat optimismul privind evoluţiile din acest an: „Ne aşteptăm şi în 2022 la o creştere profitabilă”.

Recordul vine pe fondul majorării vânzărilor de vehicule electrice. BMW a livrat 100.000 de maşini complet electrice, compania îndeplinindu-şi ţinta de vânzări pe acest segment în creştere.

Şi datele pentru primele nouă luni arată un record de maşini vândute – 1,93 milioane – o cifră de afaceri de 82,8 miliarde de euro şi un profit înainte de taxe de 13,2 miliarde de euro.

Săptămâna trecută, directorul general Oliver Zipse anunţa că în 2022 ar urma să fie create până la 6.000 de noi locuri de muncă, compania pregătindu-se de majorarea cererii pentru vehiculele sale electrice.

BMW AG este pe o cale foarte bună în procesul de transformare, vânzările ar urma să crească în 2022 iar fabricile sunt pregătite pentru e-mobilitate. „De aceea vom spori forţa de muncă cu până la 5%”, a declarat Zipse.

În prezent, BMW are aproximativ 120.000 de angajaţi, după ce din 2020 a renunţat la 6.000 de angajaţi.

#vanzari #BMW #masini electrice

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană explorează o nouă schemă pentru a obține mai multe fonduri destinate Ucrainei, folosind cele circa 200 de miliarde de euro din rezervele valutare ale Rusiei, înghețate în conturile Euroclear. Potrivit unor surse citate de Politico, Comisia Europeană analizează posibilitatea transferării acestor active într-un fond special (SPV) controlat de UE, care să le reinvestească în instrumente financiare cu randamente mai ridicate.

Scopul este creșterea câștigurilor generate de aceste rezerve, care ar urma să fie direcționate către Kiev. În prezent, o mare parte din bani sunt reinvestiți prin Banca Centrală a Belgiei, care oferă una dintre cele mai scăzute dobânzi fără risc din UE. Noul fond ar permite plasamente mai agresive, inclusiv în obligațiuni pe termen lung ale unor state ca Germania, Italia sau chiar SUA, cu randamente de până la 5% anual.

Deși confiscarea directă a acestor rezerve rămâne un subiect sensibil – mai multe țări și Banca Centrală Europeană se opun, invocând riscuri juridice și impact negativ asupra încrederii în euro – noua strategie ocolește problema juridică, maximizând totodată profiturile obținute din înghețarea activelor.

În paralel, miniștrii de finanțe ai celor 27 de state membre urmează să discute joi, la un dineu informal în Luxemburg, noul plan propus. Într-o scrisoare de invitație obținută de Politico, Polonia – care deține în prezent președinția rotativă a UE – subliniază necesitatea urgentă de a identifica opțiuni clare privind utilizarea rezervelor înghețate și menținerea regimului de sancțiuni, în special în contextul posibilului veto din partea Ungariei.

UE a promis anul trecut că va contribui cu 18 miliarde de euro la un pachet G7 de 50 miliarde de dolari pentru Ucraina, garantat cu veniturile viitoare din aceste rezerve. Suma va fi achitată integral până la sfârșitul anului curent. Noua schemă ar asigura surse de finanțare și pentru anul 2026, când necesitățile bugetare ale Kievului vor rămâne semnificative.