BNM a majorat rata de bază cu trei puncte procentuale, la 18,5%

BNM a majorat rata de bază cu două puncte procentuale, la 18,5%. Rata la credite overnight a fost stabilită la 20,5%, la depozitele overnight – 16,5% anual. Norma rezervelor obligatorilor în lei a fost majorată începând cu 16 iunie – 15 iulie de la 30% la 32% din baza de calcul. Din 16 iulie – 15 august de la 32% la 34%.

Rezervele obligatorii în valută liber convertibilă se majorează din 16 iunie – 15 iulie de la 33% la 36% din baza calcul, iar 16 iulie – 15 august de la 36% la 39% din baza de calcul.

„Riscurile și incertitudinile prețurilor de consum sunt majore, ceea ce condiționat menținerea cadrului restrictiv al politici monetare. Politica monetară ține de temperarea șocurilor de runda a doua ale prețurilor venite de pe extern. Politica BNM ține de echilibrarea cererii agregate, stimularea economisiri și atenuarea deprecierii monedei naționale în urma sporii deficitului contului curent și refluxului de capital”, a declrat guvernatorul BNM, Octavian Armașu.

Politica monetară creează condiții de atenuare a efectelor prețurilor de consum și a efectelor secundare din partea ofertei.

BNM urmărește să aducă inflația la plus, minus 1,5% de la ținta inflației de 5% pe termen mediu.

Inflația este galopantă pe plan mondial. Se datorează creșterii prețurilor materiei prime, produselor alimentare și resurselor energetice alături de perturbarea lanțurilor de aprovizionare. În acest sens băncile centrale și a-u revizuit ascendent anticipările inflaționiste pentru trimestrele viitoare și ca răspuns au menținut o politică monetară anti inflaționistă.

Contextul regional și cel internațional dezechilibrează conjunctura economică autohtonă și pune presiuni pe inflație pe canalul de import. Moldova are o dependență sporită de piețele internaționale ceea ace face să fie mai vulnerabilă.

#rată de politică monetară #majorare #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Maxim Brăila, cunoscut în trecut pentru declarațiile sale elogioase la adresa președintelui rus Vladimir Putin, a fost numit în funcția de consilier pentru soluționarea contestațiilor în cadrul Agenției Naționale pentru Soluționarea Contestațiilor (ANSC). Numirea sa a fost votată de 57 de deputați în cadrul ședinței plenare a Parlamentului.

Decizia a venit în urma unui concurs public organizat de Comisia economie, buget și finanțe, care l-a propus pentru un mandat de șapte ani, fără posibilitate de reînnoire. Brăila este licențiat în drept, magistru în științe economice și drept public, și urmează studii de doctorat la Universitatea de Studii Europene din Moldova. El a activat atât în sectorul public, cât și în cel privat, inclusiv în poziții de conducere.

Agenția pentru Soluționarea Contestațiilor este un organ colegial format din șapte consilieri, inclusiv directorul general, iar atribuțiile acesteia vizează examinarea contestațiilor în cadrul achizițiilor publice.

Maxim Brăila a apărut pentru prima dată în atenția opiniei publice în mai 2011, când, fiind elev în clasa a XII-a, s-a înscris în cursa electorală pentru Consiliul Municipal Chișinău, ca independent. A obținut puțin peste 200 de voturi, adică 0,06% din sufragii.

În acea campanie, Brăila declara că vrea să fie „un politician de tipul lui Vladimir Putin – un lider adevărat care se gândește la cetățeni”, subliniind totuși că nu susține regimul nedemocratic de la Moscova. Ulterior, a afirmat că a ales să nu se alinieze partidelor politice pentru a nu fi controlat de „mafioți și oligarhi”, potrivit unui material al Europei Libere.

Numirea sa într-o funcție-cheie într-o instituție cu rol esențial în integritatea proceselor de achiziții publice ridică semne de întrebare legate de evoluția ideologică a fostului candidat independent și de criteriile de integritate care au stat la baza selecției.