Șoc în sectorul agricol! Cel mai mare nivel al creditelor neperformante din economie

Rata creditelor neperformante (NPL) din sistemul bancar al Republicii Moldova a continuat să se îmbunătățească în 2024. Indicatorul a coborât 4,1%, față de 5,6% în 2023, arată cele mai noi date publicate de Banca Națională. Indicatorul a marcat o reducere de 1,4 puncte procentuale.

Deși evoluția generală este pozitivă, diferențele între ramurile economiei sunt semnificative, unele sectoare înregistrând presiuni majore în ceea ce privește capacitatea de plată.

Agricultura rămâne sectorul cu cele mai multe probleme, rata NPL urcând la 19,2%, față de 15,4% anul trecut – o creștere accelerată de 3,8 puncte procentuale, pe fondul unui an agricol dificil și al vulnerabilității persistente la șocuri climatice și financiare. Soldul total al creditelor în agricultură constituia 5,1 miliarde de lei.

Creșteri ale creditelor neperformante se observă și la persoanele fizice care practică activități independente (soldul creditelor era de 1,9 miliarde de lei), unde rata NPL a ajuns la 14,4%, în creștere cu 2,1 p.p., precum și în industria alimentară (soldul creditelor 4,5 miliarde de lei) și instituțiile subordonate UAT, unde indicatorii se deteriorează ușor.

Un alt domeniu care atrage atenția este industria productivă, care înregistrează un NPL ridicat, de 8,7%, dar relativ stabil față de anul trecut.

În schimb, câteva sectoare prezintă o îmbunătățire considerabilă. Industria energetică consemnează cea mai mare scădere a ratei creditelor neperformante, de la 12,1% la doar 0,4%, o reducere spectaculoasă de 11,7 puncte procentuale, în timp ce transporturile și telecomunicațiile scad de la 6,9% la 2,9%.

De asemenea, rata NPL se reduce în comerț, imobiliare și servicii, semnalând o stabilizare a riscurilor financiare în aceste domenii, chiar dacă nivelul absolut al portofoliilor rămâne ridicat în anumite ramuri.

BNM subliniază că scăderea ratei creditelor neperformante indică o calitate mai bună a portofoliilor bancare și o adaptare a debitorilor la noile condiții economice, însă avertizează că anumite sectoare – precum agricultura și activitățile independente – necesită monitorizare sporită, având în vedere vulnerabilitățile structurale și volatilitatea fluxurilor de venit.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#neperformante #Agricultură #credite

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat, profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.