Șoc în sectorul agricol! Cel mai mare nivel al creditelor neperformante din economie

Rata creditelor neperformante (NPL) din sistemul bancar al Republicii Moldova a continuat să se îmbunătățească în 2024. Indicatorul a coborât 4,1%, față de 5,6% în 2023, arată cele mai noi date publicate de Banca Națională. Indicatorul a marcat o reducere de 1,4 puncte procentuale.

Deși evoluția generală este pozitivă, diferențele între ramurile economiei sunt semnificative, unele sectoare înregistrând presiuni majore în ceea ce privește capacitatea de plată.

Agricultura rămâne sectorul cu cele mai multe probleme, rata NPL urcând la 19,2%, față de 15,4% anul trecut – o creștere accelerată de 3,8 puncte procentuale, pe fondul unui an agricol dificil și al vulnerabilității persistente la șocuri climatice și financiare. Soldul total al creditelor în agricultură constituia 5,1 miliarde de lei.

Creșteri ale creditelor neperformante se observă și la persoanele fizice care practică activități independente (soldul creditelor era de 1,9 miliarde de lei), unde rata NPL a ajuns la 14,4%, în creștere cu 2,1 p.p., precum și în industria alimentară (soldul creditelor 4,5 miliarde de lei) și instituțiile subordonate UAT, unde indicatorii se deteriorează ușor.

Un alt domeniu care atrage atenția este industria productivă, care înregistrează un NPL ridicat, de 8,7%, dar relativ stabil față de anul trecut.

În schimb, câteva sectoare prezintă o îmbunătățire considerabilă. Industria energetică consemnează cea mai mare scădere a ratei creditelor neperformante, de la 12,1% la doar 0,4%, o reducere spectaculoasă de 11,7 puncte procentuale, în timp ce transporturile și telecomunicațiile scad de la 6,9% la 2,9%.

De asemenea, rata NPL se reduce în comerț, imobiliare și servicii, semnalând o stabilizare a riscurilor financiare în aceste domenii, chiar dacă nivelul absolut al portofoliilor rămâne ridicat în anumite ramuri.

BNM subliniază că scăderea ratei creditelor neperformante indică o calitate mai bună a portofoliilor bancare și o adaptare a debitorilor la noile condiții economice, însă avertizează că anumite sectoare – precum agricultura și activitățile independente – necesită monitorizare sporită, având în vedere vulnerabilitățile structurale și volatilitatea fluxurilor de venit.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#neperformante #Agricultură #credite

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, spune că ajustările tarifelor la energie trebuie făcute la timp, chiar dacă acestea presupun majorări pentru consumatori, pentru a evita acumularea datoriilor în întreprinderile din sector. Totodată, el susține că actuala ajustare a tarifelor nu va fi ultima, iar mecanismul de compensații trebuie extins și orientat mai precis către gospodăriile vulnerabile.

Potrivit lui Grosu, crizele energetice prin care Republica Moldova trece din 2021 au arătat că autoritățile trebuie să fie transparente cu populația și să nu amâne ajustarea tarifelor atunci când costurile reale cresc.

„Prima [lecție] — să fim sinceri cu cetățenii noștri și să ajustăm tarifele la timp. (…) Dacă nu le ajustezi la timp, bagi întreprinderea în datorii. Și cumva îți creează senzația: domnule, dacă amânăm mai încolo. Nu se amână, pentru că datoriile cresc, cresc, cresc și odată va trebui să le onorăm”, a declarat președintele Parlamentului.

Grosu a precizat că actuala rundă de ajustări tarifare nu va fi ultima, sugerând că tarifele vor continua să fie revizuite în funcție de evoluția costurilor din sectorul energetic.

„Această ajustare tarifară nu va fi ultima”, a spus șeful Legislativului.

În paralel, autoritățile intenționează să adapteze sistemul de compensații astfel încât ajutorul să ajungă la un număr mai mare de consumatori și să fie acordat mai țintit. Grosu a amintit că, în primii ani ai crizei energetice, mecanismul s-a concentrat în special pe consumatorii de gaze și energie termică, în timp ce gospodăriile care se încălzesc cu lemne au fost inițial mai puțin acoperite.

Potrivit acestuia, obiectivul Guvernului este majorarea numărului de beneficiari ai compensațiilor. Grosu a spus că atragerea resurselor externe pentru finanțarea sprijinului energetic se află și pe agenda discuțiilor purtate de premier în cadrul vizitei sale la New York.

Guvernul utilizează în prezent un mecanism de compensații monetare pentru consumatorii casnici, calculat în funcție de veniturile gospodăriei, costurile energetice și sursa principală de încălzire. În documentele oficiale aferente sezonului rece 2025–2026, Executivul arată că mecanismul urmărește menținerea sprijinului pentru gospodăriile vulnerabile în contextul variațiilor tarifare.

#Grosu #populație #tarife