Bomba cu ceas din Moldova! Ministrul Apărării: Rusia rămâne una dintre amenințări, mai ales prin războiul hibrid

Într-un interviu recent acordat postului de televiziune Moldova 1, ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, a subliniat faptul că Federația Rusă continuă să reprezinte una dintre cele mai serioase amenințări la adresa Republicii Moldova. Prin intermediul unui război hibrid și staționarea ilegală a trupelor ruse în regiunea stânga a Nistrului, tensiunile persistă, influențând negativ situația din țară.

Nosatîi a subliniat că aceste provocări au determinat Republica Moldova să-și consolideze capacitățile de reziliență și să avanseze hotărât spre obiectivul de integrare europeană. El a evidențiat că războiul hibrid și prezența trupelor ruse în zona stânga a Nistrului aduc presiune asupra cetățenilor și generează o stare de tensiune în țară.

În contextul Strategiei de Securitate Națională, Nosatîi a subliniat câteva priorități majore, printre care consolidarea capacităților de reziliență pe toate domeniile, avansarea hotărâtă către integrarea în Uniunea Europeană și menținerea păcii și securității. Bugetul pentru securitate a fost majorat semnificativ, reflectându-se prin dublarea acestuia pentru anul curent, reprezentând 0,55% din PIB-ul național.

Ministrul Apărării a informat că aceste resurse financiare suplimentare au permis demararea unor achiziții militare esențiale, iar recent achiziționatul radar reprezintă o investiție națională în securitate. Bugetul pentru anul viitor este estimat la aproximativ două miliarde de lei, înregistrând o mică creștere, aproape 0,6% din PIB, care va susține continuarea proiectelor inițiate și dezvoltarea altora în beneficiul cetățenilor și pentru consolidarea sistemului de apărare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#aparare #securitate #Moldova #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datoria de stat internă a Republicii Moldova a crescut în primele șapte luni ale anului 2026. Astfel, la sfârșitul lunii iulie, aceasta a ajuns la aproape 57,77 miliarde de lei, cu 5,78 miliarde de lei mai mult decât la începutul anului, arată datele Ministerului Finanțelor.

Potrivit calculelor în baza datelor oficiale, majorarea reprezintă circa 11,1% în numai șapte luni. La 1 ianuarie 2026, datoria internă constituia 52 miliarde de lei, iar la 31 iulie ajunsese la 57,7 miliarde de lei.

Cea mai mare parte a creșterii vine din finanțarea statului prin intermediul valorilor mobiliare de stat (VMS) plasate pe piața primară. Soldul acestora a urcat de la aproximativ 39,30 miliarde de lei la 44,69 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o creștere de aproape 5,4 miliarde de lei de la începutul anului.

Astfel, VMS emise pe piața primară reprezintă deja aproximativ 77% din întreaga datorie de stat internă.

O creștere se observă și în cazul titlurilor de stat vândute direct populației. La începutul anului, soldul VMS plasate către persoanele fizice era de 650,36 milioane de lei, iar până la sfârșitul lunii iulie a ajuns la 1,03 miliarde de lei.

În numai șapte luni, suma a crescut cu 380,2 milioane de lei, echivalentul unui avans de aproximativ 58,5%. Cu toate acestea, titlurile cumpărate direct de populație reprezintă încă mai puțin de 2% din datoria internă totală.

O altă componentă o constituie VMS emise pentru anumite scopuri stabilite de lege, al căror sold se menține la 11,06 miliarde de lei, fără modificări față de începutul anului. Titlurile convertite însumează alte 983,73 milioane de lei.

Datele Ministerului Finanțelor mai scot în evidență și costul ridicat al împrumuturilor statului pe piața internă. În perioada ianuarie–iulie 2026, rata medie ponderată a dobânzii pentru VMS comercializate pe piața internă a fost de 9,51%, cu 0,43 puncte procentuale peste nivelul mediu din 2025.

În funcție de maturitate, dobânzile au variat. Pentru VMS cu scadența la 182 de zile rata a fost de 9,68%, iar pentru cele la 364 de zile – 9,65%. Titlurile pe doi ani au avut o dobândă medie de 7,20%, cele pe cinci ani – 7,40%, iar obligațiunile pe zece ani – 8%.

Ministerul Finanțelor explică majorarea datoriei interne prin finanțarea netă pozitivă de 5,395 miliarde de lei pe piața primară a VMS, la care se adaugă cele 380,2 milioane de lei rezultate din plasarea directă a titlurilor de stat către persoanele fizice.

În total, statul a adăugat astfel aproximativ 825 de milioane de lei pe lună la datoria internă în primele șapte luni ale anului. Dacă la începutul lui 2026 datoria internă era sub pragul de 52 de miliarde de lei, la sfârșitul lunii iulie aceasta se apropia deja de 58 de miliarde de lei.

#datorie #buget #bani