BNM susține dezvoltarea pieței valorilor mobiliare de stat din Moldova și atragerea investitorilor internaționali

03 Iul. 2023, 16:03
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  bani.md
03 Iul. 2023, 16:03 // Bănci şi Finanţe //  bani.md

Dezvoltarea pieței valorilor mobiliare de stat a fost subiectul unei întrevederi care a avut loc recent la Banca Națională a Moldovei, desfășurată cu participarea reprezentanților Ministerului Finanțelor și Proiectului de asistență tehnică „Project Preparation Facility” al Uniunii Europene.

Părțile prezente la întrevedere au discutat despre extinderea pieței interne, atragerea investitorilor internaționali și crearea condițiilor pentru accesul valorilor mobiliare de stat (VMS) pe piețe din străinătate.

În cadrul ședinței, expertul în asistență tehnică al UE, Constantinos Kyriakopoulos, a făcut o scurtă prezentare privind modul în care arhitectura pieței valorilor mobiliare de stat din Moldova poate fi îmbunătățită pentru a facilita accesul investitorilor internaționali și interni. Au fost examinate diferite opțiuni și mecanisme de plasare a VMS, inclusiv efectuarea emisiunilor denominate în monedă națională și cele denominate în valută străină. S-a remarcat, că în condițiile actuale, când piața internă înregistrează un nivel înalt de lichiditate și ofertă de valută, emisiunile de VMS în valută străină ar putea pune o presiune suplimentară asupra stabilității financiare. Respectiv a fost discutată și opțiunea  emiterii obligațiunilor în lei moldovenești pe piețele internaționale.

Un alt subiect al discuțiilor a ținut de posibilitatea instituirii conexiunilor între Depozitarul Central Unic și depozitari centrali internaționali, precum Euroclear și Clearstream, dar și a conexiunilor bilaterale cu depozitari naționali din alte state. Atât Euroclear, cât și Clearstream permit accesul la cele mai dezvoltate piețe de capital din lume, în același timp, conexiunile cu aceste instituții depind în mare parte de volumul și atractivitatea instrumentelor financiare moldovenești.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

De asemenea, a fost analizată arhitectura pieței primare și secundare a VMS, inclusiv rolul dealerilor primari, platformelor de tranzacționare a VMS și Depozitarului Central Unic. S-a menționat, că începând cu 2023, VMS cu termen de circulație mai mare de un an pot fi admise spre tranzacționare la bursa de valori, respectiv, tranzacțiile cu VMS pot fi efectuate atât prin intermediul băncilor-dealeri primari, cât și a brokerilor nebancari. În context, experții străini au propus să fie examinată posibilitatea participării brokerilor nebancari la licitațiile pe plasare a VMS, alături de dealerii primari.

Părțile au făcut un schimb de opinii în privința utilizării conturilor omnibus de către participanții Depozitarului Central Unic. Reprezentanții BNM au remarcat că sistemul informațional al DCU permite utilizarea conturilor omnibus, acestea fiind aplicate în prezent la efectuarea tranzacțiilor bursiere. Odată cu instituirea conexiunilor între DCU și alți depozitari, conturile omnibus vor fi utilizate pentru operațiuni transfrontaliere.

Prezent la întrevedere, guvernatorul BNM Octavian Armașu a salutat inițiativa Ministerului Finanțelor și a experților din cadrului proiectului UE. Domnul Armașu a menționat că este important ca emisiunile de VMS să fie în moneda națională, în caz contrar există riscul unor dezechilibre sporite pe piața valutară și pe piața monetară internă. Guvernatorul Armașu a subliniat, că pe parcursul ultimilor ani, BNM a întreprins toate măsurile necesare pentru a asigura stabilitatea pieței financiare interne și a reușit implementarea unei infrastructuri tehnice, ambii factori fiind un suport solid pentru a aduce investitori străini pe piața locală. În final, guvernatorul BNM a propus crearea unui Task Force Team, format din reprezentanții instituțiilor vizate, care va fi responsabil de coordonarea și realizarea acestui proiect ambițios.

Șeful echipei de asistență al UE, Yiannis Hadziyiannakis, a mulțumit conducerii BNM pentru deschidere și a menționat că, odată cu accesul sporit al investitorilor internaționali la piața valorilor mobiliare de stat din Republica Moldova, vor apărea oportunități de a identifica noi investitori și de a ridica atractivitatea investițională a țării.

07 Nov. 2026, 14:21
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
07 Nov. 2026, 14:21 // Actual //  Ursu Victor

Turcia pune presiune pe Rusia pentru reducerea prețului gazelor naturale și avertizează că ar putea diminua în continuare importurile rusești în favoarea gazului natural lichefiat (GNL) din Statele Unite. Ministrul turc al Energiei și Resurselor Naturale, Alparslan Bayraktar, a declarat că gazul rusesc a devenit „extrem de scump”, iar Ankara nu mai este dispusă să plătească prețuri necompetitive.

„Motivul pentru care cumpărăm mai puțin gaz din Rusia și mai mult din Statele Unite este foarte simplu: nu este vorba despre politică, ci despre preț. Gazul rusesc este extrem de scump”, a declarat Bayraktar în cadrul unei întâlniri cu jurnaliștii la Istanbul, potrivit Türkiye Today.

Oficialul a explicat că prețurile ridicate obligă Turcia să caute furnizori alternativi și să își diversifice sursele de aprovizionare. Mesajul transmis Moscovei este că, dacă gazul rusesc nu devine mai competitiv, Ankara va continua să îl înlocuiască treptat cu importuri mai ieftine.

Declarațiile reprezintă și un posibil instrument de negociere în relația cu Gazprom. Potrivit analistului energetic Isaac Levi, citat de Kyiv Independent, Ankara ar putea încerca să obțină reduceri de preț, amenințând Rusia cu pierderea unei cote și mai mari din piața turcă.

Schimbarea este deja vizibilă în structura importurilor. În 2006, Rusia asigura aproape 64% din gazele naturale importate de Turcia. Până în 2025, această pondere coborâse la aproximativ 37%, pe fondul creșterii livrărilor din Azerbaidjan și al importurilor de GNL.

În 2025, Turcia a importat aproximativ 21,16 miliarde de metri cubi de gaze rusești prin conducte, în timp ce livrările de GNL din Statele Unite au ajuns la 9,19 miliarde de metri cubi. SUA au devenit astfel principalul furnizor de gaze lichefiate al Turciei.

Ankara și-a extins masiv și infrastructura de import. Capacitatea zilnică de regazificare a GNL a crescut de la 32 de milioane de metri cubi în 2016 la aproximativ 161 de milioane de metri cubi în prezent, ceea ce permite recepționarea unor volume considerabil mai mari de gaze transportate pe mare.

Un element important în negocierile cu Moscova îl reprezintă contractele de furnizare. La sfârșitul anului 2025, compania turcă de stat BOTAȘ a prelungit cu numai un an două contracte importante cu Gazprom, care însumează aproximativ 22 de miliarde de metri cubi anual. Acestea urmează să expire la sfârșitul anului 2026, ceea ce sporește importanța discuțiilor privind prețurile și condițiile viitoarelor livrări.

Cu toate acestea, ministrul turc a exclus o ruptură completă de Rusia, subliniind că țara sa va avea în continuare nevoie de gazele rusești. Ankara intenționează însă să cumpere din sursele care oferă cele mai avantajoase condiții comerciale.

Turcia mizează inclusiv pe dezvoltarea propriilor zăcăminte din Marea Neagră. Producția de gaze din perimetrul Sakarya ar urma să ajungă la 7,5 miliarde de metri cubi anual până în 2027, diminuând dependența de importuri.

Presiunile Ankarei vin într-un moment sensibil pentru Gazprom, în condițiile în care Uniunea Europeană pregătește eliminarea completă a importurilor de gaze rusești până în 2027. În acest context, menținerea pieței turce devine tot mai importantă pentru exporturile energetice ale Moscovei.