BNM susține dezvoltarea pieței valorilor mobiliare de stat din Moldova și atragerea investitorilor internaționali

Dezvoltarea pieței valorilor mobiliare de stat a fost subiectul unei întrevederi care a avut loc recent la Banca Națională a Moldovei, desfășurată cu participarea reprezentanților Ministerului Finanțelor și Proiectului de asistență tehnică „Project Preparation Facility” al Uniunii Europene.

Părțile prezente la întrevedere au discutat despre extinderea pieței interne, atragerea investitorilor internaționali și crearea condițiilor pentru accesul valorilor mobiliare de stat (VMS) pe piețe din străinătate.

În cadrul ședinței, expertul în asistență tehnică al UE, Constantinos Kyriakopoulos, a făcut o scurtă prezentare privind modul în care arhitectura pieței valorilor mobiliare de stat din Moldova poate fi îmbunătățită pentru a facilita accesul investitorilor internaționali și interni. Au fost examinate diferite opțiuni și mecanisme de plasare a VMS, inclusiv efectuarea emisiunilor denominate în monedă națională și cele denominate în valută străină. S-a remarcat, că în condițiile actuale, când piața internă înregistrează un nivel înalt de lichiditate și ofertă de valută, emisiunile de VMS în valută străină ar putea pune o presiune suplimentară asupra stabilității financiare. Respectiv a fost discutată și opțiunea emiterii obligațiunilor în lei moldovenești pe piețele internaționale.

Un alt subiect al discuțiilor a ținut de posibilitatea instituirii conexiunilor între Depozitarul Central Unic și depozitari centrali internaționali, precum Euroclear și Clearstream, dar și a conexiunilor bilaterale cu depozitari naționali din alte state. Atât Euroclear, cât și Clearstream permit accesul la cele mai dezvoltate piețe de capital din lume, în același timp, conexiunile cu aceste instituții depind în mare parte de volumul și atractivitatea instrumentelor financiare moldovenești.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

De asemenea, a fost analizată arhitectura pieței primare și secundare a VMS, inclusiv rolul dealerilor primari, platformelor de tranzacționare a VMS și Depozitarului Central Unic. S-a menționat, că începând cu 2023, VMS cu termen de circulație mai mare de un an pot fi admise spre tranzacționare la bursa de valori, respectiv, tranzacțiile cu VMS pot fi efectuate atât prin intermediul băncilor-dealeri primari, cât și a brokerilor nebancari. În context, experții străini au propus să fie examinată posibilitatea participării brokerilor nebancari la licitațiile pe plasare a VMS, alături de dealerii primari.

Părțile au făcut un schimb de opinii în privința utilizării conturilor omnibus de către participanții Depozitarului Central Unic. Reprezentanții BNM au remarcat că sistemul informațional al DCU permite utilizarea conturilor omnibus, acestea fiind aplicate în prezent la efectuarea tranzacțiilor bursiere. Odată cu instituirea conexiunilor între DCU și alți depozitari, conturile omnibus vor fi utilizate pentru operațiuni transfrontaliere.

Prezent la întrevedere, guvernatorul BNM Octavian Armașu a salutat inițiativa Ministerului Finanțelor și a experților din cadrului proiectului UE. Domnul Armașu a menționat că este important ca emisiunile de VMS să fie în moneda națională, în caz contrar există riscul unor dezechilibre sporite pe piața valutară și pe piața monetară internă. Guvernatorul Armașu a subliniat, că pe parcursul ultimilor ani, BNM a întreprins toate măsurile necesare pentru a asigura stabilitatea pieței financiare interne și a reușit implementarea unei infrastructuri tehnice, ambii factori fiind un suport solid pentru a aduce investitori străini pe piața locală. În final, guvernatorul BNM a propus crearea unui Task Force Team, format din reprezentanții instituțiilor vizate, care va fi responsabil de coordonarea și realizarea acestui proiect ambițios.

Șeful echipei de asistență al UE, Yiannis Hadziyiannakis, a mulțumit conducerii BNM pentru deschidere și a menționat că, odată cu accesul sporit al investitorilor internaționali la piața valorilor mobiliare de stat din Republica Moldova, vor apărea oportunități de a identifica noi investitori și de a ridica atractivitatea investițională a țării.

#valori mobiliare #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.