Bolea ridică din umeri: firma anchetată în delapidarea banilor din „Satul European” poate lucra până la verdict

27 Feb. 2026, 10:29
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
27 Feb. 2026, 10:29 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Ministrul Infrastructurii, Vladimir Bolea, afirmă că eventualele contracte semnate cu operatorul economic vizat în ancheta CNA privind presupuse delapidări în cadrul programului „Satul European” vor putea fi reziliate doar în baza unei hotărâri judecătorești definitive. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Cutia Neagră” de la TV8.

Oficialul a fost întrebat despre situația companiei care, deși este investigată, ar avea deja contracte în derulare în valoare de aproximativ 83 de milioane de lei în cadrul programului.

Bolea a explicat că, potrivit legislației achizițiilor publice, autoritățile nu pot rezilia unilateral contractele doar în baza suspiciunilor.

„În dependență de decizia care va fi luată de către CNA și transmisă în judecată, iar în baza hotărârii de judecată, dacă se va constata că este vinovat și că a avut loc delapidare sau fraudă, atunci aceste contracte vor fi reziliate”, a declarat ministrul.

El a precizat că includerea unei companii pe lista agenților economici de rea-credință („lista neagră”) se face, de asemenea, doar în baza unei decizii de judecată care confirmă neîndeplinirea obligațiilor sau executarea necalitativă a lucrărilor.

„Atâta timp cât nu există o hotărâre de judecată, dacă dai la liber arbitru unui inspector din teren, se poate crea o altă formă de corupție. De aceea, legea prevede ca procesul să treacă obligatoriu prin instanță”, a subliniat Bolea.

Întrebat dacă firma ar putea continua lucrările ani de zile până la o decizie definitivă, ministrul a reiterat că autoritățile sunt obligate să respecte cadrul legal, iar eventualele rezilieri pot fi contestate în instanță.

La începutul săptămânii, Centrul Național Anticorupție și Procuratura municipiului Bălți au anunțat acțiuni ample într-o cauză penală ce vizează fapte de corupție și delapidarea fondurilor naționale și externe destinate proiectelor de infrastructură.

Ofițerii CNA și procurorii au efectuat percheziții în mai multe primării din centrul, nordul și sudul țării, precum și la sediul unui operator economic. Cinci persoane au fost reținute pentru 72 de ore.

Potrivit anchetei, administratorul și ingineri ai companiei ar fi oferit bani membrilor comisiilor de recepție — inclusiv angajați ai Inspectoratului Național pentru Supraveghere Tehnică, diriginți de șantier, proiectanți și primari — pentru a nu consemna neconformitățile la lucrările de apeduct și canalizare finanțate prin Programul național de dezvoltare locală „Satul European” 2024–2028 (ediția II).

Lucrările vizate ar fi fost executate în localități din raioanele Soroca, Edineț, Glodeni, Sîngerei, Strășeni, Șoldănești, Căușeni și Taraclia. Ancheta este în desfășurare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

16 Nov. 2026, 13:10
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
16 Nov. 2026, 13:10 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Exporturile de porumb ale Republicii Moldova au coborât la unul dintre cele mai scăzute niveluri din ultimii șase ani, în condițiile în care fermierii amână recoltarea din cauza umidității ridicate a boabelor și a costurilor mari de uscare. Potrivit unei analize realizate de economistul Iurie Rija, în perioada iulie–octombrie 2026, Moldova a exportat doar 29.943 de tone de porumb, cu 4,6% mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Volumul este de peste două ori și jumătate mai mic decât în sezoanele 2022 și 2023, când exporturile depășeau 79.000 de tone. Un rezultat mai slab decât cel actual a fost înregistrat doar în 2024, când livrările au însumat 26.026 de tone.

Deși cantitățile exportate s-au redus, prețul mediu a crescut cu 4,3%, până la 4,40 lei pentru un kilogram, fiind cel mai ridicat nivel din ultimii patru ani. Valoarea totală a exporturilor a constituit 131,7 milioane de lei, aproape identică cu cea din perioada similară a anului trecut, de 132,5 milioane de lei.

Cea mai îngrijorătoare evoluție a fost înregistrată în octombrie, lună în care, în mod obișnuit, exporturile accelerează odată cu apariția noii recolte. În acest an, însă, Moldova a livrat peste hotare doar 1.726 de tone de porumb, cel mai mic volum pentru luna octombrie din întreaga perioadă analizată. Spre comparație, în octombrie 2021 au fost exportate aproape 50.000 de tone, iar în octombrie 2023 – peste 53.000 de tone.

Potrivit lui Iurie Rija, explicația se află chiar pe câmpurile agricultorilor. Porumbul are în prezent o umiditate de 18–20%, iar uscarea artificială la acest nivel presupune costuri care nu sunt rentabile pentru producători.

Din acest motiv, o bună parte din recolta de porumb rămâne nerecoltată, agricultorii preferând să aștepte venirea gerurilor, când boabele vor pierde natural din umiditate. La această problemă se adaugă și insuficiența spațiilor de depozitare, care îi determină pe fermieri să amâne lucrările de recoltare.

Datele analizate arată că aproape 72% din exporturile perioadei, respectiv 21.510 tone, au fost realizate în luna iulie, în principal din stocurile recoltei precedente. Ulterior, livrările s-au redus drastic: 3.434 de tone în august, 3.273 de tone în septembrie și numai 1.726 de tone în octombrie.

Cu toate acestea, economistul anticipează o posibilă revenire a exporturilor în lunile următoare. Potrivit lui Rija, recolta actuală se anunță mai bună decât cele din precedentele două sezoane, iar odată cu accelerarea recoltării, cantitățile livrate peste hotare ar urma să crească în timpul iernii.

În ceea ce privește exportatorii, piața este dominată de trei companii care au realizat împreună 58,3% din livrări. OROM-IMEXPO a exportat 6.208 tone, echivalentul a 20,7% din total, urmată de ANCOM-AGRO, cu 6.105 tone, și RUSAGRO-PRIM, cu 5.154 de tone. În clasament urmează ANVAR-COM, cu 4.080 de tone, și AVVATERRA-SM, cu 3.514 tone.

O particularitate a exporturilor de porumb este orientarea acestora spre piețele din afara Uniunii Europene. Principala destinație a fost Libanul, care a cumpărat 12.519 tone, reprezentând 41,8% din totalul exporturilor, la un preț mediu de 4,44 lei/kg.

Pe următoarele poziții s-au clasat Ucraina, cu 4.172 tone, Turcia, cu 3.995 tone, Grecia, cu 3.126 tone, și Cipru, cu 2.980 tone.