Ucraina primește oxigen financiar de la FMI, 8,1 miliarde de dolari

27 Feb. 2026, 10:38
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
27 Feb. 2026, 10:38 // Actual //  Ursu Victor

Fondul Monetar Internațional (FMI) a aprobat o nouă programă de creditare pe patru ani pentru Ucraina, în valoare de 8,1 miliarde de dolari, a anunțat premierul ucrainean Iulia Svîrîdenko.

Potrivit acesteia, fondurile vor contribui la acoperirea parțială a deficitului bugetar al statului, estimat la 136,5 miliarde de dolari pentru următorii patru ani. Unul dintre principalele condiții ale finanțării este continuarea reformelor care au asigurat stabilitatea macroeconomică și financiară în anii precedenți.

Svîrîdenko a subliniat că sprijinul FMI este esențial pentru deblocarea altor surse majore de finanțare, inclusiv un credit al Uniunii Europene în valoare de 90 de miliarde de euro, precum și asistență din partea statelor G7 și a altor instituții financiare internaționale.

La rândul său, FMI a confirmat aprobarea programului și a anunțat că va transfera imediat către Kiev un prim tranș de aproximativ 1,5 miliarde de dolari.

„Succesul programului va depinde nu doar de sprijinul continuu al comunității internaționale pentru acoperirea deficitului fiscal și extern și restabilirea sustenabilității datoriei, ci și de determinarea fermă a autorităților de a implementa reforme structurale ambițioase și de disponibilitatea de a adopta măsuri suplimentare, dacă va fi necesar”, au transmis reprezentanții FMI.

În 2023, FMI aprobase deja pentru Ucraina un program de finanțare pe patru ani în valoare de 15,6 miliarde de dolari.

Între timp, Ungaria a blocat acordarea de către Uniunea Europeană a creditului de 90 de miliarde de euro pentru Kiev, invocând oprirea livrărilor de petrol rusesc prin conducta „Drujba”.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat însă că Ucraina va primi „într-un fel sau altul” aceste fonduri. Potrivit ei, împrumutul a fost convenit de toate cele 27 de state membre ale UE, iar resursele sunt destinate în special acoperirii nevoilor urgente de apărare, inclusiv pentru achiziția și producția de echipamente militare avansate.

Von der Leyen a îndemnat totodată autoritățile de la Kiev să accelereze reparația conductei petroliere „Drujba”, avariată în urma unui atac cu drone, menționând că întreruperea livrărilor de la sfârșitul lunii ianuarie a afectat direct securitatea energetică a Uniunii Europene.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

16 Nov. 2026, 12:16
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
16 Nov. 2026, 12:16 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Directorul general interimar al Energocom, Eugeniu Buzatu, a evitat să răspundă întrebărilor jurnaliștilor cu privire la emisiunile corporative (atragerea unui împrumut de la pe piața de capital n.a), în condițiile în care în vara anului curent compania a creditat statul cu 361 de milioane de lei. Întrebat de ce societatea intenționează să se împrumute de pe piața de capital, după ce anterior a investit sume importante în titluri de stat, Buzatu le-a cerut reprezentanților presei să transmită întrebările în scris.

„Orice întrebări, dacă mai aveți suplimentar, vă rog frumos să ne scrieți”, a răspuns Buzatu, fără să ofere explicații pe fondul subiectului.

Jurnaliștii au încercat să afle cum se explică intenția Energocom de a emite obligațiuni corporative, în condițiile în care compania a plasat anterior bani în valori mobiliare de stat. Întrebările au vizat inclusiv o eventuală legătură dintre aceste operațiuni financiare și tariful la gazele naturale, însă directorul nu a oferit un răspuns concret în schimbul de replici dintre acesta și jurnalist.

Subiectul apare după ce s-a aflat că Energocom a investit 361 de milioane de lei în valori mobiliare de stat în primul semestru al anului 2026, fără ca societatea să facă publice detalii privind maturitatea instrumentelor financiare și randamentele obținute.

Anterior, în cadrul emisiunii „Secretele Puterii” de la Jurnal TV, Buzatu a confirmat efectuarea unor plasamente temporare, dar a refuzat să precizeze pentru ce perioadă au fost investiți banii și ce dobânzi a încasat compania.

„Am făcut acest plasament temporar”, a declarat atunci șeful Energocom, precizând că este vorba despre perioade scurte.

Întrebat despre durata exactă a investițiilor, acesta a invocat caracterul intern al operațiunilor financiare.

„Cu referire la aspectele respective, eu nu vă pot comunica lucrurile astea. Sunt chestii trezoreriale, interne”, a explicat Buzatu.

Întrebările privind gestionarea resurselor financiare ale Energocom apar într-un context sensibil pentru consumatori, după ce compania a solicitat majorarea tarifului reglementat la gazele naturale de la 14,41 lei la 20,93 lei pentru un metru cub, cu TVA inclus.

Totodată, Energocom a anunțat semnarea unui memorandum pentru explorarea posibilității de a emite obligațiuni corporative. Compania a precizat anterior că eventuala finanțare ar urma să fie destinată diversificării surselor de capital și susținerii proiectelor investiționale, nu achiziției de gaze naturale, și că inițiativa nu ar avea impact asupra tarifelor.

Discuțiile despre transparența financiară a companiei vin și pe fundalul veniturilor conducerii Energocom. Potrivit declarației de avere pentru anul 2025, Eugeniu Buzatu a încasat aproape 1,2 milioane de lei din salariu, sporuri și premii, la care s-au adăugat aproximativ 36.000 de lei în diurne și peste 14.000 de lei în tichete de masă.