Bomba din facturile la lumină! Energia importată sare de 6 lei/kWh, iar cea de avarie trece de 20 de lei

06 Aug. 2026, 20:54
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
06 Aug. 2026, 20:54 // Actual //  Ursu Victor

Consumul mare de energie la orele de vârf ar putea duce la majorarea tarifelor la lumină, susține economistul Sergiu Tofilat. Potrivit lui, energia importată în intervalele de consum maxim este de câteva ori mai scumpă decât prețul achitat în prezent de consumatori.

El spune că, în prezent consumatorii casnici plătesc aproximativ 2,6 lei/kWh, însă energia importată din România în orele de vârf, în special între 18:00 și 24:00, poate depăși 6 lei/kWh. În schimb, pe parcursul zilei, prețurile sunt considerabil mai mici.

Tofilat atrage atenția că, în situațiile în care Republica Moldova nu reușește să procure suficiente cantități de energie de pe bursă, este nevoită să recurgă la energia de avarie, al cărei cost poate depăși 20 de lei/kWh.

Economistul avertizează că, dacă populația și agenții economici nu vor reduce consumul în intervalele de vârf, costurile ridicate de achiziție s-ar putea reflecta ulterior în tarifele achitate de consumatori.

Ca soluție pe termen lung, Sergiu Tofilat propune introducerea pe scară largă a contorizării inteligente, care să permită aplicarea unor tarife diferențiate în funcție de ora consumului. Astfel, energia utilizată în perioadele aglomerate ar urma să fie taxată mai scump, iar cea consumată în afara orelor de vârf mai ieftin.

Economistul amintește că Republica Moldova are peste 1,4 milioane de consumatori, iar înlocuirea contoarelor clasice nu poate fi realizată rapid. În urmă cu trei ani a fost lansat un proiect-pilot pentru instalarea a 100.000 de contoare inteligente, însă extinderea sistemului la nivel național necesită investiții suplimentare și modificări legislative.

05 Sept. 2026, 10:45
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
05 Sept. 2026, 10:45 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Anghinarea, o cultură încă rar întâlnită pe terenurile agricole din România, ar putea deveni o opțiune interesantă pentru fermierii care caută produse de nișă cu valoare adăugată ridicată. În condiții favorabile și la prețuri bune de vânzare, veniturile brute pot ajunge chiar la 60.000 de euro pe hectar, potrivit calculelor prezentate de publicația Blic.

Planta este cunoscută în special în bucătăria mediteraneană și poate fi comercializată atât în stare proaspătă, cât și către procesatori. Cultivarea ei este posibilă și în România, însă rezultatele depind în mare măsură de soiul ales, calitatea solului, accesul la apă și protejarea culturii în timpul iernii.

Producțiile diferă semnificativ. Unele cercetări au indicat randamente de aproximativ 14,6-15,7 tone de capitule comercializabile la hectar în cazul unor hibrizi, în timp ce la anumite soiuri locale producția a fost de numai 2,6-7,3 tone. În condiții bune de cultivare, randamentele pot urca însă la 13,7-24,3 tone la hectar.

Densitatea de plantare diferă și ea în funcție de tehnologie. Într-unul dintre sistemele analizate au fost cultivate aproximativ 9.200 de plante la hectar, la o distanță de 1,4 metri între rânduri și 0,8 metri între plante.

Investiția inițială poate include pregătirea terenului, materialul săditor, irigațiile, îngrășămintele, tratamentele fitosanitare, forța de muncă, recoltarea, ambalarea și transportul. Din acest motiv, costurile pot varia puternic de la un producător la altul, iar fermierii care dispun deja de teren, utilaje și infrastructură pornesc cu un avantaj.

Cea mai spectaculoasă diferență apare însă la prețul de vânzare. La o producție de 15 tone la hectar și un preț de 2 euro pe kilogram, valoarea recoltei ar fi de aproximativ 30.000 de euro. La 3 euro/kg, venitul brut ar ajunge la 45.000 de euro, iar la 4 euro/kg ar putea urca până la 60.000 de euro.

Este vorba însă despre venit brut, nu despre profit. Din această sumă trebuie scăzute toate costurile de producție, iar calculul presupune că întreaga recoltă poate fi vândută la prețul respectiv.

Un alt factor esențial este irigarea. Anghinarea are nevoie de suficientă apă, iar lipsa unui sistem de irigații stabil poate afecta semnificativ producția. La fel de importantă este alegerea unui soi adaptat condițiilor locale.

Cea mai mare provocare rămâne însă desfacerea. Piața anghinarei este mult mai puțin dezvoltată în România decât în țările mediteraneene, unde produsul este consumat pe scară largă.

Printre potențialii cumpărători se numără restaurantele, supermarketurile, magazinele specializate și procesatorii agricoli. Pentru fermieri, riscul apare atunci când producția este mare, dar piața de desfacere nu este suficient de dezvoltată.