Bombă financiară! Poliția britanică lovește în imperiul rusesc de spălare a banilor oligarhilor

Poliția britanică a descoperit și anihilat două rețele organizate în Rusia, implicate în transferul a miliarde de dolari pentru oligarhi, traficanți de droguri și spioni. Aceste rețele utilizau criptomonede pentru a schimba bani cash în Europa, America de Sud și Orientul Mijlociu, conform Agenției Naționale pentru Combaterea Criminalității (NCA), notează Bloomberg.

Rețelele funcționau ca adevărate centre transfrontaliere de decontare și spălare a banilor, capabile să finanțeze orice activitate criminală.

Una dintre aceste rețele, numită Smart, era condusă de Ekaterina Jdanova, o organizatoare de călătorii exclusiviste. În noiembrie 2023, autoritățile americane, care au colaborat cu cele britanice în cadrul investigației, au impus sancțiuni împotriva ei pentru implicarea în spălarea de bani prin criptomonede pentru elita rusă și infractorii cibernetici. Jdanova a facilitat transferuri financiare către Emiratele Arabe Unite pentru clienți bogați și, în martie 2022, a ajutat un client rus să ascundă originea fondurilor, transferând peste 2,3 milioane de dolari în Europa de Vest pentru achiziții imobiliare.

Rețeaua Smart, împreună cu o altă structură denumită TGR Group, utilizau criptomoneda Tether pentru a efectua tranzacții pentru diverși clienți, inclusiv filiala britanică a postului de televiziune Russia Today, supus sancțiunilor, și un sindicat criminal internațional condus de familia irlandeză Kinahan. Pentru capturarea liderilor acestei familii, autoritățile americane au oferit recompense de până la 5 milioane de dolari.

Acțiunea autorităților britanice subliniază eforturile internaționale de combatere a utilizării criptomonedelor pentru activități ilegale, consolidând colaborarea între agențiile de securitate din diverse state.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#oligarhi #cripto #Marea Britanie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.