Bomba pensiilor! Moldova riscă să rămână fără bani pentru pensionari după 2030

09 Mai 2026, 14:29
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
09 Mai 2026, 14:29 // Actual //  Ursu Victor

Omul de afaceri Vasile Tofan avertizează că sistemul de pensii din Republica Moldova se apropie de un punct critic și ar putea deveni nesustenabil în următorii ani, dacă nu sunt luate măsuri urgente. Declarațiile au fost făcute în cadrul unui podcast moderat de Lorena Bogza.

Potrivit lui Tofan, în prezent raportul dintre angajați și pensionari a scăzut și a ajuns la aproximativ 1,1 salariați pentru un pensionar, față de circa 2 la 1 în urmă cu un deceniu. În același timp, forța de muncă s-a redus cu aproximativ 25%.

În aceste condiții, sistemul deja funcționează cu deficit. „La moment avem o gaură de circa 30% în fondul de pensii, acoperită din bugetul de stat, din TVA și alte taxe”, a explicat Tofan. El avertizează că, pe măsură ce numărul angajaților scade și cel al pensionarilor crește, presiunea pe buget va deveni tot mai greu de gestionat.

Omul de afaceri estimează că, în lipsa unor reforme, raportul ar putea ajunge la 0,8 angajați pentru un pensionar după 2030, situație în care statul ar putea fi nevoit să majoreze taxele sau chiar să nu mai poată susține plata pensiilor.

Tofan critică și nivelul actual al taxării muncii, pe care îl consideră deja ridicat, avertizând că spațiul pentru creșteri suplimentare este limitat. În opinia sa, Moldova riscă să ajungă într-o situație similară cu cea a României, cu deficite bugetare mari.

Printre soluțiile propuse se numără reducerea sectorului bugetar, care reprezintă aproximativ 31% din totalul angajaților, dar și creșterea productivității prin investiții și tehnologizare. „Trebuie să lucrăm cu tractorul, nu cu sapa”, a spus acesta, sugerând necesitatea modernizării economiei.

Tofan a atras atenția și asupra factorului demografic. Generația numeroasă a celor născuți în anii ’80 susține în prezent piața muncii, însă urmează generații mult mai mici, ceea ce va accentua dezechilibrul în următorii 10–15 ani.

„Avem o fereastră de oportunitate limitată. Dacă nu schimbăm lucrurile acum, riscăm să nu mai putem plăti pensiile”, a conchis omul de afaceri.

07 Nov. 2026, 14:21
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
07 Nov. 2026, 14:21 // Actual //  Ursu Victor

Turcia pune presiune pe Rusia pentru reducerea prețului gazelor naturale și avertizează că ar putea diminua în continuare importurile rusești în favoarea gazului natural lichefiat (GNL) din Statele Unite. Ministrul turc al Energiei și Resurselor Naturale, Alparslan Bayraktar, a declarat că gazul rusesc a devenit „extrem de scump”, iar Ankara nu mai este dispusă să plătească prețuri necompetitive.

„Motivul pentru care cumpărăm mai puțin gaz din Rusia și mai mult din Statele Unite este foarte simplu: nu este vorba despre politică, ci despre preț. Gazul rusesc este extrem de scump”, a declarat Bayraktar în cadrul unei întâlniri cu jurnaliștii la Istanbul, potrivit Türkiye Today.

Oficialul a explicat că prețurile ridicate obligă Turcia să caute furnizori alternativi și să își diversifice sursele de aprovizionare. Mesajul transmis Moscovei este că, dacă gazul rusesc nu devine mai competitiv, Ankara va continua să îl înlocuiască treptat cu importuri mai ieftine.

Declarațiile reprezintă și un posibil instrument de negociere în relația cu Gazprom. Potrivit analistului energetic Isaac Levi, citat de Kyiv Independent, Ankara ar putea încerca să obțină reduceri de preț, amenințând Rusia cu pierderea unei cote și mai mari din piața turcă.

Schimbarea este deja vizibilă în structura importurilor. În 2006, Rusia asigura aproape 64% din gazele naturale importate de Turcia. Până în 2025, această pondere coborâse la aproximativ 37%, pe fondul creșterii livrărilor din Azerbaidjan și al importurilor de GNL.

În 2025, Turcia a importat aproximativ 21,16 miliarde de metri cubi de gaze rusești prin conducte, în timp ce livrările de GNL din Statele Unite au ajuns la 9,19 miliarde de metri cubi. SUA au devenit astfel principalul furnizor de gaze lichefiate al Turciei.

Ankara și-a extins masiv și infrastructura de import. Capacitatea zilnică de regazificare a GNL a crescut de la 32 de milioane de metri cubi în 2016 la aproximativ 161 de milioane de metri cubi în prezent, ceea ce permite recepționarea unor volume considerabil mai mari de gaze transportate pe mare.

Un element important în negocierile cu Moscova îl reprezintă contractele de furnizare. La sfârșitul anului 2025, compania turcă de stat BOTAȘ a prelungit cu numai un an două contracte importante cu Gazprom, care însumează aproximativ 22 de miliarde de metri cubi anual. Acestea urmează să expire la sfârșitul anului 2026, ceea ce sporește importanța discuțiilor privind prețurile și condițiile viitoarelor livrări.

Cu toate acestea, ministrul turc a exclus o ruptură completă de Rusia, subliniind că țara sa va avea în continuare nevoie de gazele rusești. Ankara intenționează însă să cumpere din sursele care oferă cele mai avantajoase condiții comerciale.

Turcia mizează inclusiv pe dezvoltarea propriilor zăcăminte din Marea Neagră. Producția de gaze din perimetrul Sakarya ar urma să ajungă la 7,5 miliarde de metri cubi anual până în 2027, diminuând dependența de importuri.

Presiunile Ankarei vin într-un moment sensibil pentru Gazprom, în condițiile în care Uniunea Europeană pregătește eliminarea completă a importurilor de gaze rusești până în 2027. În acest context, menținerea pieței turce devine tot mai importantă pentru exporturile energetice ale Moscovei.