Bomba zilei! DOC Moldova riscă să rămână fără terenul Portului Giurgiulești. Statul favorizează Trans Oil

26 Iul. 2022, 06:30
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
26 Iul. 2022, 06:30 // Actual //  bani.md

Un proiect de lege dubios, votat în prima lectură la 21 iulie, este promovat insistent de BERD prin intermediul deputaților PAS Radu Marian, Valentina Manic și Marina Morozova.

Este vorba de modificarea legii cu privire la Zonele Economice Libere prin care, pentru prima dată în istoria Republicii Moldova, se oferă dreptul de concesiune a terenului pe care sunt amplasate construcțiile agenților economici rezidenți.

În nota informativă a proiectului deputatului Radu Marian & colegii, se menționează că modificările vizează toate zonele economice libere și la prima vedere, aparent, proiectul promovează intenții bune.

În același timp, aflăm că autorul acestei legi este Danube Logistics (operatorul portuar Giurgiulești), iar beneficiarul legii este compania Trans-Oil (deține mai multe terenuri pe teritoriul portului pe un termen îndelungat doc mai jos), în condițiile în care, potrivit datelor cadastrale disponibile, cea mai mare parte a zonei portuare deja este ocupată de clădiri și structuri ale companiilor grupului Trans-Oil.

Potrivit unei scrisori intrate în posesia redacției, adresată Cancelariei de Stat și în copie adresată companiei Danube Logistics, Ministrul Economiei în persona dlui Sergiu Gaibu susține că instituția pe care o conduce în rezultatul discuțiilor avute (20 mai 2022) cu Mathis von Tucher, directorul Danube Logistic a convenit asupra acordării unei asistențe din partea BERD pentru perfectare și promovarea proiectului de act normativ pentru transmiterea în administrarea Agenției Proprietății Publice a terenului pe care este amplasat terenului Portului Giurgiulești.

NB: Am fost martorii atragerii asistenței unor instituții internaționale specializate pentru elaborarea sau modificarea unor proiecte de legi în diverse domenii de interes pentru Republica Moldova. Nu am văzut asistență internațională pentru Moldova în perfectarea unui proiect de lege care să favorizeze un agent economic. Avem o întrebare deschisă: Ce presupune asistența pentru promovarea proiectului de lege menționat în articol?!

De asemenea, după cum reiese din scrisoare, la această ședință s-a decis “îmbunătățirea cadrului legislativ care reglementează activitățile portului Giurgiulești pentru a elimina lacunele din legislație”.

Activitățile în Portul Giurgiulești se desfășoară în conformitate cu Legea nr.8 „Cu privire la Portul Internațional Giurgiulești” din 2005.

Această lege stabilește că portul internațional este creat pentru 25 de ani, iar Investitorul general are dreptul exclusiv de a crea și deține infrastructura portului, inclusiv infrastructura acvatică. De asemenea, în conformitate cu această lege, Investitorul General închiriază întreg teritoriul portului și răspunde în fața statului, iar în cazul unei încălcări grave, statul poate anula Acordul de investiții, preluând conducerea portului.

În același timp proiectul de lege modifică conceptual această abordare, pentru că în noua formulă se presupune că pe teritoriul portului, care este un obiect strategic al infrastructurii de transport, terenurile vor putea fi distribuite altor agenți economici, chiar nerezidenților, după același principiu ca și investitorului general. Respectiv, dacă legea va fi votată în această formulă în lectură finală, statul îți va pierde capacitatea și potențialul de a administra portul. asta pe lângă faptul că aceste prevederi ar încălca grav drepturile legale și contractuale ale investitorului.

Portul Giurgiulești funcționează de zeci de ani în conformitate cu Legea specială nr. 8/2005 privind portul liber internațional Giurgiulești, iar acum brusc este nevoie de modificarea acesteia și adoptarea altor legi privind activitatea portului.

De asemenea, este dubios că Danube Logistics care deține drepturi exclusive asupra terenurilor, acum cedează voluntar aceste drepturi în detrimentul său și al statului. De asemenea, nu este clar de ce Guvernul face acest lucru în mod voluntar și deliberat, în condiția în care Danube Logistics ar avea obligația de a nu putea ceda nimănui infrastructura portuară, această condiție fiind o garanție pentru Republica Moldova de a nu pierde aceste terenuri.

Pe timpul guvernării democrate și socialiste, un număr mare de nerezidenți au fost înregistrați în port prin ignorarea legii. Iar acum, noul guvern inițiază modificarea legii care va conduce la destrămarea teritoriului portuar, asta în timp ce agricultorii solicită soluționarea problemei portului, pentru ași putea exporta cerealele.

Încă o tentativă de modificare a altot legi în favoarea Danube Logistics a avut și în anul 2020 în favoarea lui Thomas Moser condamnat pentru fraudă. În anul 2020 a fost pregătită operațiunea de modificare în regim de urgență a legislației moldovenești, pentru a salva de la confiscare activele lui Moser. Oficial, autor al proiectului era Nicolae Eșanu, consilierul premierului Ion Chicu.

Am expediat o solicitare de informație Ministerului Economiei dar și deputaților autori ai respectivei legi de dare în concesiune a terenurilor, însă până la publicarea materialului nu am primit un răspuns. Deputata Marina Morozova una din autorii proiectului de lege a revenit printr-un mesaj și a spus că ne va oferi mai multe informații joi 29 iulie.

09 Oct. 2026, 16:08
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
09 Oct. 2026, 16:08 // Actual //  Grîu Tatiana

Moldovenii vor putea semnala online produsele care le pun în pericol sănătatea sau siguranța, printr-o secțiune specială a portalului pentru produsele periculoase. Totodată, firmele care recheamă asemenea produse vor trebui să explice clar riscurile și ce pot face cumpărătorii pentru repararea, înlocuirea lor sau recuperarea banilor. Prevederile se regăsesc într-un proiect de hotărâre a Guvernului, elaborat de Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării.

Proiectul prevede amenajarea unei secțiuni pentru sesizările consumatorilor pe portalul privind schimbul rapid de informații pentru produsele periculoase.

Persoanele care vor transmite o sesizare vor trebui să ofere informații despre produs, despre magazinul sau platforma online de unde l-au cumpărat și să explice de ce îl consideră periculos. Dacă s-a produs un accident, vor putea descrie împrejurările și eventualele vătămări sau alte prejudicii suferite. Sesizarea va include și numele, datele de contact, precum și informații despre discuțiile avute cu vânzătorul. Datele personale vor fi păstrate doar atât cât este necesar pentru gestionarea cazului, dar nu mai mult de cinci ani.

O altă schimbare vizează anunțurile prin care companiile îi informează pe cumpărători că un produs este rechemat din motive de siguranță. Acestea vor urma un model unic și vor trebui să arate clar despre ce produs este vorba, ce pericol prezintă și ce trebuie să facă persoanele care îl dețin.

Firmele nu vor putea folosi formulări care minimalizează riscul, precum „preventiv”, „voluntar” sau „în situații rare”. De asemenea, anunțurile nu vor putea invoca faptul că nu au fost raportate accidente pentru a diminua percepția consumatorilor asupra pericolului.

Pentru ca produsul să fie recunoscut ușor, anunțul va include fotografii, denumirea și marca, numărul lotului sau de serie. Atunci când informațiile sunt disponibile, vor fi precizate și locul și perioada în care acesta a fost comercializat.

Cumpărătorilor li se va explica ce măsuri trebuie să ia, inclusiv oprirea utilizării produsului rechemat, și cum pot să îl returneze la magazin ori să programeze ridicarea de la domiciliu sau repararea acestuia. Companiile vor preciza soluțiile oferite — reparare, înlocuire sau rambursare — și datele de contact pentru informații suplimentare.

Potrivit notei informative, obligația companiilor de a emite anunțuri de rechemare există deja. Proiectul stabilește un format comun pentru aceste mesaje și o procedură unitară prin care consumatorii pot semnala produsele suspectate că prezintă riscuri.

Documentul reglementează și schimbul de informații cu sistemul european de alertă rapidă „Safety Gate”. Alertele validate despre produse periculoase din alte state vor ajunge la autoritățile competente din Moldova, inclusiv la Serviciul Vamal.

Dacă proiectul va fi aprobat în forma propusă, regulile privind sesizările și anunțurile de rechemare vor intra în vigoare la publicarea hotărârii în Monitorul Oficial. Prevederile referitoare la „Safety Gate” se vor aplica la aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană sau la obținerea statutului de membru al sistemului.