Briefingul Zilei: Ce se întâmplă la secția de votare în ziua alegerilor

Pe 28 septembrie 2025, cetățenii Republicii Moldova sunt așteptați la urne, pentru a alege Parlamentul. Fiecare dintre ei trebuie să își exprime individual opțiunea, prezentând un act de identitate.

Operatorii vor verifica persoana în baza de date, apoi o vor direcționa către membrii Biroului Electoral care o vor găsi în lista electorală sau o vor include în cea suplimentară și îi vor înmâna buletinul de vot.

La primirea buletinului, alegătorul va semna în lista electorală în dreptul numelui său. La parlamentare, cetățenii care vor să voteze în afara razei secției de votare unde își au reședința și nu s-au înscris în lista de bază, vor prezenta certificatul cu drept de vot.

Conform Codului Electoral, la locul aflării pot vota persoanele aflate în detenție, cele care nu sunt înregistrate la domiciliu, cetățenii care se află în sanatorii sau spitale, cei care sunt peste hotare și se prezintă la secțiile de vot destinate diasporei, persoanele din stânga Nistrului, studenții și elevii care se află în alte localități decât cele de reședință, militarii aflați în unități și funcționarii electorali.

Pentru a vota, cetățenii vor prezenta cartea de identitate sau buletinul de identitate, inclusiv provizorii. Peste hotare, pașaportul poate fi folosit la alegeri, chiar dacă este expirat. Aceștia vor intra individual în cabina de vot și vor aplica ștampila pe buletin. Se interzice fotografierea și expunerea publică a opțiunii alese.

Buletinele în care s-au aplicat ștampila „votat” în dreptul mai multor candidați sunt declarate nevalabile. Alegătorul care nu poate completa de sine stătător buletinul de vot are dreptul să cheme o altă persoană pentru a-l ajuta, cu excepția funcționarilor electorali sau reprezentanților candidaților la scrutin.

Secțiile de votare se deschid la ora 7:00 și vor activa până la 21:00. Dacă există rânduri, perioada lor de activitatea poate fi prelungită cu maxim două ore.

Președintele secției de votare va ține evidența evenimentelor importante ce au loc în timpul alegerilor și pe parcursul numărării voturilor, consemnând incidentele în raportul de activitate al biroului electoral și în procese verbale.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.