Facturi mai mici și locuințe mai calde: bunurile din Fondul de eficiență energetică vor fi distribuite gratuit

Guvernul a aprobat astăzi un nou Regulament privind transmiterea bunurilor, lucrărilor și serviciilor achiziționate din Fondul pentru Eficiență Energetică, care are drept scop eliminarea barierelor birocratice și accelerarea implementării investițiilor în domeniu.

Documentul introduce un mecanism simplificat prin care bunurile și serviciile finanțate din Fond vor fi transmise beneficiarilor cu titlu gratuit, pe baza documentelor de recepție și a facturilor fiscale. Aceștia vor avea obligația de a le utiliza și întreține corespunzător, în timp ce Ministerul Energiei va monitoriza respectarea regulilor.

Prin această decizie, Guvernul își propune să asigure un acces mai rapid la investiții pentru persoane fizice, persoane juridice și asociații de proprietari, contribuind astfel la reducerea consumului de energie și la îmbunătățirea condițiilor de trai.

Fondul pentru Eficiență Energetică în sectorul rezidențial are un buget de 1,4 miliarde de lei, destinat proiectelor de reabilitare energetică a locuințelor. În următorii trei ani, vor fi renovate peste 500.000 m² de locuințe – dintre care 75% clădiri multietajate și 25% case individuale – cu economii de energie estimate la până la 40%.

În paralel, autoritățile derulează mai multe proiecte de modernizare a infrastructurii publice, printre care renovarea a 30 de clădiri publice, reabilitarea energetică a 46 de școli, modernizarea a 10 spitale și alte investiții în 11 instituții medicale, inclusiv spitalele din Florești, Ialoveni și Nisporeni.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#facturi #Energie #Investiții

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a depășit în 2025 pragul de 525 de mii de turiști cazați, iar numărul vizitatorilor străini a ajuns să reprezinte peste jumătate din totalul turiștilor care au ales structurile de cazare din țară. Totuși, în pofida creșterii accelerate a sectorului, autorii „Cărții Albe privind implementarea Sistemului Național al Organizațiilor de Management al Destinațiilor Turistice (OMDT)” elaborată de APIT și Platforma Națională pentru Turism Moldova atrag atenția asupra unei probleme. Este vorba de faptul că statul nu poate calcula exact contribuția reală a turismului la economia națională.

Potrivit documentului, în anul 2025 structurile de cazare din Republica Moldova au găzduit 525,1 mii de turiști, cu 10,7% mai mult decât în anul precedent. Dintre aceștia, 286,2 mii au fost turiști străini și au reprezentat 54,5% din total. În primul trimestru al anului 2026, numărul turiștilor cazați a crescut cu încă 17,7%, ajungând la 105,4 mii de persoane.

Un alt indicator care atrage atenția este valoarea pieței turistice organizate. În 2025, agențiile de turism și turoperatorii au deservit peste 604 mii de turiști și excursioniști, iar veniturile generate au depășit 5,1 miliarde de lei.

Autorii raportului susțin însă că Republica Moldova se confruntă cu o problemă statistică. Deși există date despre hoteluri, pensiuni, agenții și turoperatori, țara nu dispune de un sistem complet de Conturi Satelit pentru Turism (TSA), utilizat pe scară largă în Uniunea Europeană pentru a măsura impactul real al turismului asupra PIB-ului, ocupării forței de muncă și exportului de servicii. Din acest motiv, contribuția exactă a turismului la economia națională nu poate fi determinată.

Raportul evidențiază și o creștere a turismului intern. În 2025, numărul vizitatorilor care au călătorit prin țară prin intermediul agențiilor de turism a crescut cu 22,5%, iar în primele trei luni ale anului 2026 avansul a ajuns la 41,5%. Experții consideră că introducerea tichetelor de vacanță ar putea accelera și mai mult dezvoltarea turismului rural și a destinațiilor locale.

În același timp, documentul arată că Republica Moldova rămâne dependentă de piețele regionale. Ucraina și România generează peste jumătate din turiștii străini cazați în țară, ceea ce evidențiază necesitatea diversificării surselor de turiști și atragerii vizitatorilor din piețe cu valoare mai mare, precum Germania, SUA, Israel, Regatul Unit și Franța.

Autorii „Cărții Albe” susțin că principala problemă a turismului moldovenesc nu mai este lipsa atractivității, ci lipsa unui sistem integrat de gestionare a destinațiilor. Printre cele mai mari provocări sunt menționate fragmentarea guvernanței, deficitul de personal calificat, digitalizarea insuficientă, finanțarea limitată și lipsa unor mecanisme moderne de evaluare a performanței sectorului.