Buget în gaură de 21 miliarde, dar un deputat „crypto” vrea stadion: 12 milioane doar pentru studiu

Deputatul Partidului Acțiune și Solidaritate, Maxim Potîrniche, solicită alocarea a 12 milioane de lei pentru realizarea studiului de fezabilitate al viitoarei arene naționale. În acest sens, parlamentarul a depus un amendament la proiectul Legii bugetului de stat.

Potrivit deputatului, studiul reprezintă un pas obligatoriu pentru lansarea proiectului de construcție a unui stadion național și pentru atragerea finanțărilor externe. În cadrul unui briefing, Potîrniche a declarat că, în lipsa acestui document, Republica Moldova nu poate accesa fonduri europene și nici sprijin din partea UEFA sau FIFA, iar procedurile de achiziție publică nu pot fi inițiate.

„Studiul de fezabilitate demonstrează necesitatea strategică, economică și socială a acestei investiții. Fără un astfel de studiu aprobat, Moldova nu va putea lansa proceduri de achiziție și nu va putea lua decizii investiționale întemeiate”, a subliniat parlamentarul.

Maxim Potîrniche a mai afirmat că Republica Moldova este singura țară din Europa care nu dispune de o arenă sportivă multifuncțională de nivel internațional, fapt ce generează pierderi economice și face imposibilă organizarea competițiilor sportive majore sau a marilor evenimente culturale.

Proiectul Legii bugetului de stat pentru anul 2026 a fost votat pe 12 decembrie în primă lectură de Parlamentul Republicii Moldova, după care Comisia pentru economie, buget și finanțe a organizat consultări publice. Documentul urmează să fie supus votului în lectură finală.

Inițiativa vine în condițiile în care deficitul bugetar aprobat pentru anul 2026 se ridică la circa 21 de miliarde de lei, fapt care ridică semne de întrebare privind oportunitatea unor noi cheltuieli bugetare.

Fotbalistul Maxim Potîrniche, legitimat la CS „Petrocub” și candidat pe lisata PAS la alegerile parlamentare din 28 septembrie. Potrivit declarației de avere depusă la Comisia Electorală Centrală, sportivul deține active financiare în bunuri virtuale și investiții pe piața de capital. Acesta a declarat 5.005 euro investiți în ETF-ul S&P 500 Information Technology, 17.271 RON în acțiuni la Bursa de Valori București (WINE BVB) și 1287 de dolari în tokenuri ETH (Ethereum).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#stadion #crypto #deputat

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agricultorii au de încasat aproape 1,9 miliarde de lei din subvențiile restante, însă autoritățile nu pot spune când vor fi efectuate plățile. Situația a fost discutată pe 15 iulie în cadrul Comisiei parlamentare pentru controlul finanțelor publice, care a examinat raportul Curții de Conturi privind gestionarea resurselor financiare din Fondul Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural (FNDAMR) în anii 2023-2024.

Directoarea adjunctă a Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA), Diana Coșalîc, a declarat că restanțele vizează dosarele de subvenționare depuse în anul 2025 și includ aproximativ 500 de milioane de lei pentru plățile complementare și circa 1,4 miliarde de lei pentru subvențiile post-investiții.

„Am înaintat solicitări către Ministerul Finanțelor pentru identificarea unor surse financiare suplimentare, însă la această etapă nu putem comunica termene exacte în care aceste plăți vor putea fi onorate. Guvernul își va onora obligațiunile pentru toate dosarele eligibile și implementate corect”, a declarat Diana Coșalîc. Potrivit acesteia, toate restanțele aferente anilor 2023 și 2024 au fost achitate integral.

Raportul Curții de Conturi arată însă că problemele sunt mai profunde decât lipsa fondurilor. Auditorii au constatat că mecanismul actual de acordare a subvențiilor permite asumarea unor angajamente fără acoperire financiară, deoarece apelurile pentru depunerea dosarelor sunt lansate fără a fi corelate cu resursele disponibile. În perioada 2023–2024 au fost depuse aproape 15 800 de dosare de subvenționare, dintre care peste 15 300 au fost declarate eligibile, în valoare de aproximativ 3,45 miliarde de lei, de peste patru ori mai mult decât fondurile disponibile.

Auditul mai relevă că majoritatea dosarelor post-investiții au fost procesate cu întârziere. Din cele 22 de dosare verificate, în 19 cazuri termenul legal de 60 de zile a fost depășit, durata examinării variind între 87 și 385 de zile lucrătoare. Curtea de Conturi pune întârzierile pe seama deficitului de personal din cadrul AIPA, unde sunt ocupate doar 93 din cele 160 de funcții aprobate, instituția având un deficit de 67 de angajați.

Auditorii au identificat și cazuri de dublă finanțare. Unii fermieri au beneficiat simultan de granturi oferite prin ODA și IFAD și de subvenții acordate de AIPA pentru aceleași investiții, astfel încât finanțarea din bani publici a acoperit între 46% și 80% din valoarea bunurilor. Într-un caz, sprijinul financiar a depășit chiar costul bunului achiziționat cu 37 000 de lei. Curtea de Conturi explică situația prin lipsa unui acord actualizat de schimb de informații între instituțiile implicate.

De asemenea, recuperarea subvențiilor utilizate necorespunzător rămâne redusă. Din 14,3 milioane de lei calculați spre recuperare în perioada 2022–2025, au fost încasați doar 2,1 milioane de lei, adică 14,3% din total, ceea ce, potrivit Curții de Conturi, indică un risc ridicat ca o parte din fondurile publice să nu mai poată fi recuperate.

#restanțel la subvenții #subvenții în agricultură #AIPA