Bugetul Curții de Conturi nu va mai trece prin mâna Guvernului: validarea se mută în Parlament

Curtea de Conturi își va putea aproba singură bugetul, iar rolul Guvernului în acest proces va fi limitat. Asta prevede un proiect de lege, care a fost aprobat astăzi de Executiv.

Documentul introduce un nou mecanism de formare a bugetului instituției supreme de audit. Concret, Curtea de Conturi va elabora și aproba propriul buget, însă acesta nu merge direct la Guvern, ci este mai întâi examinat de comisia parlamentară de profil, care emite un aviz obligatoriu. Ulterior, bugetul aprobat al instituției este transmis Guvernului doar pentru a fi inclus în proiectul bugetului de stat, fără a fi modificat. În acest fel, Executivul nu mai poate interveni asupra nivelului finanțării Curții de Conturi.

Un alt element nou este limitarea rolului Ministerului Finanțelor. Instituția va putea prezenta doar un aviz consultativ asupra bugetului Curții de Conturi, atât în cadrul comisiei parlamentare, cât și la examinarea proiectului bugetului de stat în Parlament. Decizia finală privind alocările va aparține exclusiv Legislativului.

Proiectul introduce și posibilitatea ca instituția să ceară fonduri suplimentare. Dacă resursele aprobate nu sunt suficiente pentru îndeplinirea mandatului, Curtea de Conturi se va putea adresa direct Parlamentului, iar solicitarea va fi analizată în cadrul modificărilor la legea bugetară anuală.

Potrivit notei informative, inițiativa a fost elaborată de Ministerul Finanțelor și are drept scop consolidarea independenței financiare a Curții de Conturi, în conformitate cu standardele internaționale și angajamentele asumate de Republica Moldova în procesul de aderare la Uniunea Europeană.

Autorii menționează că, în prezent, procedura de aprobare a bugetului permite intervenții ale Executivului, ceea ce afectează autonomia instituției – problemă semnalată inclusiv într-un raport de monitorizare din 2023.

Dacă va fi adoptată de Parlament, legea va intra în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#buget propriu #autonomie #Curtea de Conturi

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.