Bugetul rusesc pierde din combustibil. Guvernul mizează pe un Brent mai ieftin cu 17% în 2025

Ministerul Economiei al Federației Ruse a redus semnificativ, cu aproape 17%, prognoza pentru prețul mediu al petrolului Brent în anul 2025, comparativ cu estimările anterioare formulate în septembrie 2024, potrivit Interfax.

Conform scenariului de bază privind evoluțiile economice, Moscova estimează un preț mediu de 68 dolari/baril pentru Brent în 2025, în scădere de la 81,7 dolari/baril cât prevăzuse în toamna trecută. În același timp, prețul prognozat pentru marca Urals – principalul tip de petrol exportat de Rusia – a fost redus la 56 dolari/baril, sub nivelul de 69,7 dolari pe care se bazează bugetul federal pentru anul viitor.

„Considerăm această estimare drept una destul de conservatoare”, a declarat un reprezentant al ministerului, citat de Interfax.

Prețul petrolului Urals are o importanță crucială pentru bugetul Rusiei, întrucât veniturile din petrol și gaze constituie aproximativ o treime din totalul încasărilor bugetare ale statului.

Banca Centrală a Rusiei a avertizat anterior, în aprilie, că prețurile petrolului ar putea rămâne sub nivelul anticipat pentru mai mulți ani, din cauza cererii globale mai slabe. În primele zile ale lunii aprilie, prețul Urals a coborât la cel mai redus nivel din 2023, ajungând la aproximativ 53 dolari/baril, iar săptămâna trecută s-a menținut sub 60 dolari/baril.

Totodată, ministerul rus a transmis că nu vede riscuri majore de recesiune în contextul războaielor comerciale declanșate de președintele american Donald Trump și estimează o creștere economică globală de puțin peste 2% în acest an. „Lumea este mai mare decât Statele Unite, astfel că unele fluxuri comerciale vor fi redirecționate”, a adăugat oficialul rus.

În ceea ce privește indicatorii macroeconomici interni, Ministerul Economiei a menținut prognoza de creștere a PIB-ului Rusiei la 2,5% pentru 2025, dar a majorat estimarea inflației de la 4,5% la 7,6%. De asemenea, rubla este așteptată să se mențină ușor mai puternică decât în prognoza precedentă, la un curs mediu de 94,3 ruble/dolar, comparativ cu 96,5 ruble/dolar anticipat anterior.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#buget #petrol #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană va introduce, începând cu luna iulie 2026, o taxă vamală de trei euro pentru coletele cu o valoare mai mică de 150 de euro care intră pe teritoriul celor 27 de state membre. Măsura va fi una temporară și se va aplica până în anul 2028, când UE intenționează să impună taxe vamale tuturor mărfurilor importate, indiferent de valoarea acestora, a anunțat Comisia Europeană, citată de Agerpres.

Potrivit Comisiei, decizia a fost luată pe fondul creșterii accelerate a numărului de colete de mică valoare care ajung pe piața europeană fără a fi supuse taxelor vamale. Această situație generează concurență neloială pentru comercianții din UE, riscuri pentru sănătatea și siguranța consumatorilor, un nivel ridicat de fraudă și impact negativ asupra mediului. Doar anul trecut, aproximativ 4,6 miliarde de trimiteri cu valoare sub 150 de euro au intrat în UE, echivalentul a circa 12 milioane de colete pe zi, un volum dublu față de 2023 și de trei ori mai mare decât în 2022.

Autoritățile europene atrag atenția că o parte semnificativă a acestor produse nu respectă legislația UE, iar creșterea exponențială a importurilor ridică semne de întrebare privind controlul calității și siguranței. Noua taxă va afecta în special retailerii online care expediază bunuri din afara UE, în special din China, precum Shein, Temu sau AliExpress. Datele Comisiei arată că, în 2024, 91% din comenzile online sub pragul de 150 de euro au provenit din China.

Separat de decizia UE, România va introduce mai devreme o măsură similară. Începând cu 1 ianuarie 2026, autoritățile de la București vor aplica o taxă fixă de 25 de lei pentru fiecare colet sub 150 de euro comandat de pe platforme din afara Uniunii Europene, precum Shein, Temu, AliExpress sau Trendyol. Măsura face parte dintr-un pachet legislativ adoptat de Guvernul României și validat de Curtea Constituțională.

Subiectul este relevant și pentru Republica Moldova, unde platformele de comerț online din afara UE sunt utilizate pe scară largă. Autoritățile de la Chișinău analizează deja posibile măsuri similare. Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că veniturile potențiale din taxarea coletelor provenite de pe platformele internaționale ar putea depăși un miliard de lei, în contextul actualului volum ridicat de importuri mici și slab fiscalizate.