Bugetul rusesc pierde din combustibil. Guvernul mizează pe un Brent mai ieftin cu 17% în 2025

Ministerul Economiei al Federației Ruse a redus semnificativ, cu aproape 17%, prognoza pentru prețul mediu al petrolului Brent în anul 2025, comparativ cu estimările anterioare formulate în septembrie 2024, potrivit Interfax.

Conform scenariului de bază privind evoluțiile economice, Moscova estimează un preț mediu de 68 dolari/baril pentru Brent în 2025, în scădere de la 81,7 dolari/baril cât prevăzuse în toamna trecută. În același timp, prețul prognozat pentru marca Urals – principalul tip de petrol exportat de Rusia – a fost redus la 56 dolari/baril, sub nivelul de 69,7 dolari pe care se bazează bugetul federal pentru anul viitor.

„Considerăm această estimare drept una destul de conservatoare”, a declarat un reprezentant al ministerului, citat de Interfax.

Prețul petrolului Urals are o importanță crucială pentru bugetul Rusiei, întrucât veniturile din petrol și gaze constituie aproximativ o treime din totalul încasărilor bugetare ale statului.

Banca Centrală a Rusiei a avertizat anterior, în aprilie, că prețurile petrolului ar putea rămâne sub nivelul anticipat pentru mai mulți ani, din cauza cererii globale mai slabe. În primele zile ale lunii aprilie, prețul Urals a coborât la cel mai redus nivel din 2023, ajungând la aproximativ 53 dolari/baril, iar săptămâna trecută s-a menținut sub 60 dolari/baril.

Totodată, ministerul rus a transmis că nu vede riscuri majore de recesiune în contextul războaielor comerciale declanșate de președintele american Donald Trump și estimează o creștere economică globală de puțin peste 2% în acest an. „Lumea este mai mare decât Statele Unite, astfel că unele fluxuri comerciale vor fi redirecționate”, a adăugat oficialul rus.

În ceea ce privește indicatorii macroeconomici interni, Ministerul Economiei a menținut prognoza de creștere a PIB-ului Rusiei la 2,5% pentru 2025, dar a majorat estimarea inflației de la 4,5% la 7,6%. De asemenea, rubla este așteptată să se mențină ușor mai puternică decât în prognoza precedentă, la un curs mediu de 94,3 ruble/dolar, comparativ cu 96,5 ruble/dolar anticipat anterior.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#buget #petrol #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.