Tensiuni la presiune înaltă! Beijingul taie gazul de la Washington

19 Apr. 2025, 12:39
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
19 Apr. 2025, 12:39 // Actual //  Ursu Victor

China a întrerupt complet achizițiile de gaz natural lichefiat (GNL) din Statele Unite imediat după revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, pe fondul reizbucnirii conflictului comercial dintre cele două superputeri. Potrivit Financial Times, de mai bine de 10 săptămâni, niciun transport de GNL american nu a mai ajuns în porturile chineze, cel mai recent fiind înregistrat la începutul lunii februarie.

Ultimul cargou de gaz american a fost descărcat în provincia Fujian pe 6 februarie. După impunerea de către Beijing a unei taxe vamale de 15% asupra gazului lichefiat din SUA, un alt transport a fost redirecționat spre Bangladesh, ratând termenul limită. Între timp, tariful a fost majorat la 49%, făcând GNL-ul american necompetitiv pentru cumpărătorii chinezi.

„Această ruptură va avea efecte pe termen lung. Nu cred că importatorii chinezi vor semna noi contracte cu furnizorii americani”, a declarat Anne-Sophie Corbeau, expert în energie la Centrul pentru Politici Energetice Globale al Universității Columbia.

În schimb, se prefigurează o întărire a relației energetice dintre Beijing și Moscova. Ambasadorul Chinei în Rusia, Zhang Hanhui, a confirmat un interes crescut al companiilor chineze pentru gazul lichefiat rusesc: „Foarte mulți cumpărători ne cer sprijinul pentru a lua legătura cu furnizorii ruși. Cu siguranță vom importa mai mult.” În prezent, Rusia este al treilea furnizor de GNL pentru China, după Australia și Qatar.

Totuși, creșterea livrărilor din Rusia ar putea fi limitată. Din martie, producătorii ruși, în special Novatek, nu mai pot utiliza porturile europene pentru transbordarea GNL-ului, ceea ce reduce ritmul expedițiilor spre piețele îndepărtate.

Pe fondul acestor tensiuni și al încetinirii economiei chineze, analiștii de la Energy Aspects estimează că cererea de GNL în Asia va scădea cu 5–10 milioane de tone în 2025. De altfel, în 2021 China cumpăra 11% din GNL-ul său din SUA, dar în 2024 ponderea scăzuse deja la 6%, pe fondul unei strategii de revânzare către Europa, unde prețurile au rămas ridicate după invazia Rusiei în Ucraina.

Acum, cu tarifele de aproape 50% aplicate gazului american – echivalentul unui embargou comercial – fluxurile comerciale se reorientează, iar efectele se simt inclusiv în Europa. Richard Bronze, analist la Energy Aspects, consideră că „această redirecționare ar putea duce la o ușoară scădere a prețului gazului în UE”.

De altfel, cotațiile futures de la hub-ul olandez TTF au coborât deja de la 57,3 euro/MWh în februarie la 35,6 euro/MWh (circa 428 dolari pentru 1000 m³), reflectând temerile legate de impactul economic al războiului comercial.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

14 Nov. 2026, 11:29
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
14 Nov. 2026, 11:29 // Actual //  Ursu Victor

Gigantul auto german Mercedes-Benz a decis să suspende toate investițiile suplimentare în fabricile sale din Germania și analizează posibilitatea închiderii unor unități de producție, pe fondul prăbușirii profitabilității, scăderii vânzărilor în China și conflictului cu sindicatele privind reducerea costurilor salariale. Decizia marchează o nouă etapă a crizei care lovește industria auto germană, unul dintre pilonii celei mai mari economii europene.

Directorul de producție al Mercedes-Benz, Michael Schiebe, a anunțat într-un interviu publicat pe 12 noiembrie în rețeaua internă a companiei că întregul consiliu de administrație a decis suspendarea investițiilor în unitățile germane. Potrivit acestuia, după luni de negocieri cu reprezentanții angajaților, nu se întrevede deocamdată nicio soluție pentru reducerea cheltuielilor.

„Cu actuala structură a costurilor nu putem investi în Germania”, a transmis conducerea companiei, subliniind că producția locală a devenit mult prea scumpă în comparație cu alte țări europene.

Directoarea de resurse umane, Britta Seeger, a avertizat că Mercedes-Benz este nevoit să examineze concret posibilitatea închiderii unor fabrici, deși conducerea și-ar dori să evite un asemenea scenariu.

„Cu toții vrem să evităm cu orice preț închiderea fabricilor. Din păcate, acum trebuie să analizăm această opțiune mult mai detaliat”, a declarat Seeger, citată de Reuters.

Miza principală a conflictului este programul de muncă. Conducerea Mercedes solicită majorarea săptămânii de lucru de la 35 la 40 de ore, fără creșterea salariilor. Practic, angajații ar urma să lucreze cu cinci ore mai mult săptămânal pentru aceeași remunerație, ceea ce ar reduce costul unei ore de muncă pentru companie.

Sindicatul IG Metall respinge categoric propunerea, considerând săptămâna de lucru de 35 de ore una dintre cele mai importante realizări obținute prin negocierile colective. Mai mult, sindicatul solicită o majorare salarială de 5%, într-un moment în care producătorul auto încearcă să reducă drastic cheltuielile.

Diferențele de cost sunt uriașe. Potrivit conducerii Mercedes-Benz, o oră de muncă în anumite fabrici germane poate costa de până la cinci ori mai mult decât în unitățile din Europa de Est. Compania consideră că această discrepanță afectează competitivitatea producției și deciziile privind amplasarea viitoarelor investiții.