Prețul petrolului scade sub 67 de dolari! Fricile comerciale și speranțele nucleare schimbă traiectoria

21 Apr. 2025, 08:50
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
21 Apr. 2025, 08:50 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Prețurile petrolului au scăzut luni cu peste 1,5%, în condițiile în care investitorii își exprimă din nou îngrijorarea că tarifele comerciale impuse de Statele Unite partenerilor săi vor frâna creșterea economică globală și, implicit, cererea de combustibil, scrie Reuters.

Contractele futures pentru țițeiul Brent au coborât cu 1,10 dolari, respectiv 1,6%, ajungând la 66,86 dolari pe baril, în timp ce țițeiul West Texas Intermediate (WTI) a scăzut cu 1,11 dolari, sau 1,7%, până la 63,57 dolari pe baril. Scăderile survin după o creștere de peste 3% în ultima sesiune de tranzacționare de săptămâna trecută, înainte de sărbătoarea de Vinerea Mare.

„Tendința generală rămâne descendentă, deoarece investitorii ezită să creadă într-o redresare solidă a echilibrului cerere-ofertă, în contextul în care tarifele impuse afectează creșterea globală, iar producția OPEC+ este în creștere”, a declarat strategul de piață de la IG, Yeap Jun Rong.

Grupul OPEC+, format din țările membre ale Organizației Țărilor Exportatoare de Petrol și aliați precum Rusia, urmează să crească producția cu 411.000 barili/zi începând cu luna mai, deși această majorare ar putea fi parțial compensată de reducerile din partea țărilor care au depășit anterior cotele stabilite.

Scăderile de preț au fost alimentate și de semnele de progres în negocierile nucleare dintre SUA și Iran. Sâmbătă, oficialii iranieni au anunțat că s-a convenit asupra elaborării unui cadru pentru un posibil acord nuclear, descris de oficialii americani drept „un progres foarte bun”. Aceste evoluții diminuează riscul reducerii ofertei de petrol iranian pe piețele internaționale.

Totodată, săptămâna trecută, SUA au aplicat noi sancțiuni unei rafinării independente din China, acuzată că a procesat petrol iranian, intensificând presiunea asupra Teheranului în plin proces de negocieri.

Deși speranțele unui acord comercial SUA–UE și temerile privind limitarea livrărilor iraniene au dus la o creștere de aproximativ 5% a cotațiilor Brent și WTI săptămâna trecută – prima creștere săptămânală din ultimele trei – piețele rămân tensionate.

Investitorii urmăresc cu atenție publicarea mai multor indicatori economici din SUA în această săptămână, inclusiv datele preliminare PMI pentru aprilie, care ar putea reflecta mai clar efectele tarifelor asupra industriei și serviciilor.

„Seria de indicatori PMI din această săptămână ar putea confirma impactul negativ al politicilor tarifare, cu o slăbire a activității în sectoarele industrial și de servicii la nivel global”, a adăugat analistul Yeap, subliniind că prețul petrolului întâmpină o rezistență semnificativă la pragul psihologic de 70 dolari/baril.

Un sondaj realizat de Reuters pe 17 aprilie arată că probabilitatea unei recesiuni în SUA în următoarele 12 luni se apropie de 50%, pe fondul acestor tensiuni comerciale. SUA rămâne cel mai mare consumator de petrol din lume, iar încetinirea economiei sale ar avea un impact direct asupra piețelor globale de energie.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

13 Sept. 2026, 19:51
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
13 Sept. 2026, 19:51 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Aproximativ 520 de vagoane cu grâu, orz și rapiță au tranzitat, în perioada 17 august–14 septembrie 2026, ruta feroviară Vălcineț–Bălți–Ungheni, potrivit unei analize publicate de economistul Iurie Rija. Volumul total transportat este estimat la 35,3–36,4 mii de tone, iar la o încărcare medie de 69 de tone pe vagon ajunge la circa 35.880 de tone.

Economistul atrage atenția că traficul a fost neuniform și s-a desfășurat preponderent pe timp de noapte. Între 17 august și 5 septembrie au fost raportate aproximativ 500 de vagoane, ceea ce ar însemna o medie de 25 de vagoane pe zi și 1.700–1.750 de tone de produse agricole transportate zilnic.

Potrivit lui Rija, această medie depășește cu aproximativ 25% limita superioară a ritmului orientativ declarat anterior, de 15–20 de vagoane pe zi. În opinia sa, diferența arată că este nevoie de o evidență zilnică mai clară, întrucât totalul raportat și ritmul declarat nu descriu aceeași intensitate a traficului feroviar.

Până la 4 septembrie au fost înregistrate 50 de vagoane goale care au revenit pe traseu, echivalentul a 10% din cele aproximativ 500 de vagoane încărcate raportate în prima perioadă. Economistul precizează însă că acest raport nu poate fi interpretat drept dovadă că restul vagoanelor ar fi fost blocate, întrucât evidența returului începe abia de la 1 septembrie.

Între 5 și 13 septembrie nu au fost raportate mișcări de vagoane pe această rută. Pauza de nouă zile reprezintă aproximativ 31% din întreaga perioadă analizată. Rija subliniază că datele disponibile nu permit stabilirea motivului întreruperii și nu se poate spune dacă a fost vorba despre un blocaj tehnic, lipsa mărfii sau o decizie comercială.

Tranzitul a fost reluat în noaptea de 14 septembrie, când au trecut alte 20 de vagoane, cu o încărcătură estimată la 1.360–1.400 de tone. La media de 69 de tone pe vagon, lotul a transportat aproximativ 1.380 de tone. Potrivit economistului, această deplasare marchează reluarea tranzitului, dar nu confirmă încă revenirea la un program regulat.

Pentru întregul interval 17 august–14 septembrie, media rezultată este de aproximativ 17,9 vagoane pe zi sau circa 1.237 de tone zilnic. Menținerea acestui ritm timp de o lună ar însemna aproximativ 37.100 de tone transportate, în timp ce menținerea ritmului din prima perioadă, de 25 de vagoane pe zi, ar ridica volumul lunar la aproximativ 51.750 de tone.

Iurie Rija mai precizează că volumul transportat nu permite, de unul singur, evaluarea rentabilității serviciului feroviar sau a impactului asupra exportatorilor moldoveni. Pentru o asemenea analiză ar fi necesare informații privind tarifele, costurile de tracțiune, durata staționărilor, disponibilitatea locomotivelor și efectul tranzitului asupra livrărilor de mărfuri locale.