Prețul petrolului scade sub 67 de dolari! Fricile comerciale și speranțele nucleare schimbă traiectoria

Prețurile petrolului au scăzut luni cu peste 1,5%, în condițiile în care investitorii își exprimă din nou îngrijorarea că tarifele comerciale impuse de Statele Unite partenerilor săi vor frâna creșterea economică globală și, implicit, cererea de combustibil, scrie Reuters.

Contractele futures pentru țițeiul Brent au coborât cu 1,10 dolari, respectiv 1,6%, ajungând la 66,86 dolari pe baril, în timp ce țițeiul West Texas Intermediate (WTI) a scăzut cu 1,11 dolari, sau 1,7%, până la 63,57 dolari pe baril. Scăderile survin după o creștere de peste 3% în ultima sesiune de tranzacționare de săptămâna trecută, înainte de sărbătoarea de Vinerea Mare.

„Tendința generală rămâne descendentă, deoarece investitorii ezită să creadă într-o redresare solidă a echilibrului cerere-ofertă, în contextul în care tarifele impuse afectează creșterea globală, iar producția OPEC+ este în creștere”, a declarat strategul de piață de la IG, Yeap Jun Rong.

Grupul OPEC+, format din țările membre ale Organizației Țărilor Exportatoare de Petrol și aliați precum Rusia, urmează să crească producția cu 411.000 barili/zi începând cu luna mai, deși această majorare ar putea fi parțial compensată de reducerile din partea țărilor care au depășit anterior cotele stabilite.

Scăderile de preț au fost alimentate și de semnele de progres în negocierile nucleare dintre SUA și Iran. Sâmbătă, oficialii iranieni au anunțat că s-a convenit asupra elaborării unui cadru pentru un posibil acord nuclear, descris de oficialii americani drept „un progres foarte bun”. Aceste evoluții diminuează riscul reducerii ofertei de petrol iranian pe piețele internaționale.

Totodată, săptămâna trecută, SUA au aplicat noi sancțiuni unei rafinării independente din China, acuzată că a procesat petrol iranian, intensificând presiunea asupra Teheranului în plin proces de negocieri.

Deși speranțele unui acord comercial SUA–UE și temerile privind limitarea livrărilor iraniene au dus la o creștere de aproximativ 5% a cotațiilor Brent și WTI săptămâna trecută – prima creștere săptămânală din ultimele trei – piețele rămân tensionate.

Investitorii urmăresc cu atenție publicarea mai multor indicatori economici din SUA în această săptămână, inclusiv datele preliminare PMI pentru aprilie, care ar putea reflecta mai clar efectele tarifelor asupra industriei și serviciilor.

„Seria de indicatori PMI din această săptămână ar putea confirma impactul negativ al politicilor tarifare, cu o slăbire a activității în sectoarele industrial și de servicii la nivel global”, a adăugat analistul Yeap, subliniind că prețul petrolului întâmpină o rezistență semnificativă la pragul psihologic de 70 dolari/baril.

Un sondaj realizat de Reuters pe 17 aprilie arată că probabilitatea unei recesiuni în SUA în următoarele 12 luni se apropie de 50%, pe fondul acestor tensiuni comerciale. SUA rămâne cel mai mare consumator de petrol din lume, iar încetinirea economiei sale ar avea un impact direct asupra piețelor globale de energie.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cotații #Iran #petrol #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datoria de stat internă a Republicii Moldova a crescut în primele șapte luni ale anului 2026. Astfel, la sfârșitul lunii iulie, aceasta a ajuns la aproape 57,77 miliarde de lei, cu 5,78 miliarde de lei mai mult decât la începutul anului, arată datele Ministerului Finanțelor.

Potrivit calculelor în baza datelor oficiale, majorarea reprezintă circa 11,1% în numai șapte luni. La 1 ianuarie 2026, datoria internă constituia 52 miliarde de lei, iar la 31 iulie ajunsese la 57,7 miliarde de lei.

Cea mai mare parte a creșterii vine din finanțarea statului prin intermediul valorilor mobiliare de stat (VMS) plasate pe piața primară. Soldul acestora a urcat de la aproximativ 39,30 miliarde de lei la 44,69 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o creștere de aproape 5,4 miliarde de lei de la începutul anului.

Astfel, VMS emise pe piața primară reprezintă deja aproximativ 77% din întreaga datorie de stat internă.

O creștere se observă și în cazul titlurilor de stat vândute direct populației. La începutul anului, soldul VMS plasate către persoanele fizice era de 650,36 milioane de lei, iar până la sfârșitul lunii iulie a ajuns la 1,03 miliarde de lei.

În numai șapte luni, suma a crescut cu 380,2 milioane de lei, echivalentul unui avans de aproximativ 58,5%. Cu toate acestea, titlurile cumpărate direct de populație reprezintă încă mai puțin de 2% din datoria internă totală.

O altă componentă o constituie VMS emise pentru anumite scopuri stabilite de lege, al căror sold se menține la 11,06 miliarde de lei, fără modificări față de începutul anului. Titlurile convertite însumează alte 983,73 milioane de lei.

Datele Ministerului Finanțelor mai scot în evidență și costul ridicat al împrumuturilor statului pe piața internă. În perioada ianuarie–iulie 2026, rata medie ponderată a dobânzii pentru VMS comercializate pe piața internă a fost de 9,51%, cu 0,43 puncte procentuale peste nivelul mediu din 2025.

În funcție de maturitate, dobânzile au variat. Pentru VMS cu scadența la 182 de zile rata a fost de 9,68%, iar pentru cele la 364 de zile – 9,65%. Titlurile pe doi ani au avut o dobândă medie de 7,20%, cele pe cinci ani – 7,40%, iar obligațiunile pe zece ani – 8%.

Ministerul Finanțelor explică majorarea datoriei interne prin finanțarea netă pozitivă de 5,395 miliarde de lei pe piața primară a VMS, la care se adaugă cele 380,2 milioane de lei rezultate din plasarea directă a titlurilor de stat către persoanele fizice.

În total, statul a adăugat astfel aproximativ 825 de milioane de lei pe lună la datoria internă în primele șapte luni ale anului. Dacă la începutul lui 2026 datoria internă era sub pragul de 52 de miliarde de lei, la sfârșitul lunii iulie aceasta se apropia deja de 58 de miliarde de lei.

#datorie #buget #bani