Bulgaria cedează șantajului Ungariei și elimină taxa pentru tranzitul gazelor rusești

19 Dec. 2023, 07:37
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
19 Dec. 2023, 07:37 // Actual //  bani.md

Bulgaria a renunțat luni la taxa pentru tranzitul gazelor rusești pe teritoriul său, după ce Ungaria a amenințat cu veto cererea Sofiei de a adera la spațiul de liberă circulație Schengen, transmite AFP.

Într-un vot pe repede înainte, parlamentarii bulgari au susținut în unanimitate propunerea de a renunța la taxa excepțională de 20 de leva (10 euro) pe megawat oră (MWh) pentru gazul rusesc provenit din gazoductul TurkStream dintre Turcia și Rusia și care trece prin Ungaria și Serbia.

Măsura a fost aprobată pe 13 octombrie și a avut ca scop „reducerea profiturilor” Gazprom, dar s-a dovedit dificil de aplicat, deoarece gigantul rusesc al gazelor nu a plătit niciodată nicio un ban pentru gazul tranzitat.
Atât Budapesta, cât și Belgradul, încă puternic dependente de sursele de energie rusești și dornice să-și mențină legăturile bune cu Kremlinul, au criticat tariful excepțional pe care l-au numit „o mișcare ostilă” care le pune în pericol securitatea energetică.

Serbia și Ungaria au reacționat în octombrie la decizia Bulgariei de a adăuga o taxă suplimentară de 10,20 euro pe megawatt oră pe gazul natural rusesc transferat prin conducta Turkstream.

Odată cu această decizie, Bulgaria a luat atitudine și împotriva transportului de gaz rusesc, alimentând tensiunile cu Serbia și Ungaria, țări în care Rusia rămâne principalul furnizor de gaze naturale pe ruta Turkstream.

În 2019, guvernul GERB condus de Boiko Borisov a dat undă verde proiectului Turkstream, garantând veniturile Gazprom din Rusia și izolând Ucraina.

Pe 31 august, Parchetul din Sofia a lansat o anchetă privind încălcările legii în construcția conductei.

În aprilie 2022, Bulgaria și Polonia au întrerupt relațiile cu Gazprom ca urmare a războiului din Ucraina.

În același an, în ciuda unei schimbări de putere între coaliția pro-occidentală de scurtă durată condusă de Kiril Petkov și un cabinet interimar pro-Moscova, Bulgaria a finalizat o interconexiune de gaz cu Grecia pentru a transfera gaze din Azerbaidjan și SUA.

În weekend, ministrul de externe al Ungariei, Peter Szijjarto, a amenințat că se va folosi de dreptul de veto la cererea Bulgariei de a adera la Schengen dacă Sofia continuă să mențină taxa despre care a spus că este „punitivă”.

Ungaria este pregătită să ridice dreptul de veto de îndată ce impozitul va fi abolit, a spus Szijjarto.

„I-am spus (premierului maghiar) Viktor Orbán de mai multe ori că această taxă nu vizează Ungaria. Probabil că au unele suspiciuni sau o folosesc ca scuză (pentru a ne bloca)”, a spus premierul bulgar Nikolai Denkov duminică la postul de televiziune Nova.

„Este important să înlăturăm acest obstacol și să știm că nu vom avea probleme cu Ungaria pentru Schengen”, a adăugat el.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

15 Ian. 2026, 10:16
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
15 Ian. 2026, 10:16 // Actual //  Grîu Tatiana

Cotațiile petrolului au scăzut joi cu peste 3%, după declarațiile președintelui american Donald Trump, care a afirmat că „execuțiile” din Iran „au luat sfârșit” și a lăsat să se înțeleagă că, pentru moment, o intervenție militară a Statelor Unite nu este iminentă. Reacția pieței a fost rapidă: în jurul orei 02:00 GMT, barilul de petrol WTI a coborât cu 3%, până la 60,16 dolari, iar petrolul Brent a pierdut 2,87%, ajungând la 64,61 dolari pe baril, scrie Le Figaro.

Scăderea vine după mai multe zile de creșteri puternice, alimentate de tensiunile din Iran, unde un val de proteste a fost reprimat violent, și de amenințările lansate de Washington la adresa Teheranului. Miercuri, prețurile petrolului atinseseră cel mai ridicat nivel de închidere din ultimele trei luni. Tendința s-a inversat însă brusc la începutul sesiunii asiatice, imediat după declarațiile liderului de la Casa Albă.

Donald Trump a declarat presei că a fost informat de „surse foarte importante de cealaltă parte” că violențele s-au oprit și că execuțiile planificate împotriva manifestanților „nu vor mai avea loc”. Întrebat dacă o intervenție militară americană este exclusă, președintele SUA a răspuns că situația va fi monitorizată și că „vom vedea ce urmează”.

Analiștii consideră că aceste afirmații au calmat temerile legate de un posibil șoc de aprovizionare pe piețele energetice. „Prețurile au scăzut după ce Trump a sugerat că Iranul se va abține de la o nouă represiune sângeroasă, reducând riscul unei escaladări care să afecteze livrările de petrol”, a explicat Kyle Rodda, analist la Capital.com. O opinie similară a fost exprimată și de Michael Wan, de la MUFG, care a subliniat că investitorii au reacționat la semnalele privind o posibilă renunțare, cel puțin temporară, la o acțiune militară americană.

Piața petrolului rămâne însă sensibilă la evoluțiile din regiune, în special din cauza importanței strategice a strâmtorii Ormuz. Aproape 20% din petrolul mondial tranzitează acest pasaj îngust, mărginit de Iran, Emiratele Arabe Unite și Oman, iar orice perturbare ar putea avea un impact major asupra prețurilor globale.

Un alt risc care planează asupra pieței este posibilitatea blocării exporturilor iraniene de țiței. În contextul represiunii protestelor, Donald Trump a anunțat anterior că orice stat care continuă relațiile comerciale cu Iranul ar putea fi sancționat de SUA cu tarife vamale de 25%. China este principalul partener comercial al Iranului, iar o eventuală aplicare a acestor măsuri ar putea reaprinde tensiunile și volatilitatea pe piața petrolului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!