Bulgaria cedează șantajului Ungariei și elimină taxa pentru tranzitul gazelor rusești

Bulgaria a renunțat luni la taxa pentru tranzitul gazelor rusești pe teritoriul său, după ce Ungaria a amenințat cu veto cererea Sofiei de a adera la spațiul de liberă circulație Schengen, transmite AFP.

Într-un vot pe repede înainte, parlamentarii bulgari au susținut în unanimitate propunerea de a renunța la taxa excepțională de 20 de leva (10 euro) pe megawat oră (MWh) pentru gazul rusesc provenit din gazoductul TurkStream dintre Turcia și Rusia și care trece prin Ungaria și Serbia.

Măsura a fost aprobată pe 13 octombrie și a avut ca scop „reducerea profiturilor” Gazprom, dar s-a dovedit dificil de aplicat, deoarece gigantul rusesc al gazelor nu a plătit niciodată nicio un ban pentru gazul tranzitat.
Atât Budapesta, cât și Belgradul, încă puternic dependente de sursele de energie rusești și dornice să-și mențină legăturile bune cu Kremlinul, au criticat tariful excepțional pe care l-au numit „o mișcare ostilă” care le pune în pericol securitatea energetică.

Serbia și Ungaria au reacționat în octombrie la decizia Bulgariei de a adăuga o taxă suplimentară de 10,20 euro pe megawatt oră pe gazul natural rusesc transferat prin conducta Turkstream.

Odată cu această decizie, Bulgaria a luat atitudine și împotriva transportului de gaz rusesc, alimentând tensiunile cu Serbia și Ungaria, țări în care Rusia rămâne principalul furnizor de gaze naturale pe ruta Turkstream.

În 2019, guvernul GERB condus de Boiko Borisov a dat undă verde proiectului Turkstream, garantând veniturile Gazprom din Rusia și izolând Ucraina.

Pe 31 august, Parchetul din Sofia a lansat o anchetă privind încălcările legii în construcția conductei.

În aprilie 2022, Bulgaria și Polonia au întrerupt relațiile cu Gazprom ca urmare a războiului din Ucraina.

În același an, în ciuda unei schimbări de putere între coaliția pro-occidentală de scurtă durată condusă de Kiril Petkov și un cabinet interimar pro-Moscova, Bulgaria a finalizat o interconexiune de gaz cu Grecia pentru a transfera gaze din Azerbaidjan și SUA.

În weekend, ministrul de externe al Ungariei, Peter Szijjarto, a amenințat că se va folosi de dreptul de veto la cererea Bulgariei de a adera la Schengen dacă Sofia continuă să mențină taxa despre care a spus că este „punitivă”.

Ungaria este pregătită să ridice dreptul de veto de îndată ce impozitul va fi abolit, a spus Szijjarto.

„I-am spus (premierului maghiar) Viktor Orbán de mai multe ori că această taxă nu vizează Ungaria. Probabil că au unele suspiciuni sau o folosesc ca scuză (pentru a ne bloca)”, a spus premierul bulgar Nikolai Denkov duminică la postul de televiziune Nova.

„Este important să înlăturăm acest obstacol și să știm că nu vom avea probleme cu Ungaria pentru Schengen”, a adăugat el.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gaz #Bulgaria #Ungaria

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.