Bulgaria cedează șantajului Ungariei și elimină taxa pentru tranzitul gazelor rusești

Bulgaria a renunțat luni la taxa pentru tranzitul gazelor rusești pe teritoriul său, după ce Ungaria a amenințat cu veto cererea Sofiei de a adera la spațiul de liberă circulație Schengen, transmite AFP.

Într-un vot pe repede înainte, parlamentarii bulgari au susținut în unanimitate propunerea de a renunța la taxa excepțională de 20 de leva (10 euro) pe megawat oră (MWh) pentru gazul rusesc provenit din gazoductul TurkStream dintre Turcia și Rusia și care trece prin Ungaria și Serbia.

Măsura a fost aprobată pe 13 octombrie și a avut ca scop „reducerea profiturilor” Gazprom, dar s-a dovedit dificil de aplicat, deoarece gigantul rusesc al gazelor nu a plătit niciodată nicio un ban pentru gazul tranzitat.
Atât Budapesta, cât și Belgradul, încă puternic dependente de sursele de energie rusești și dornice să-și mențină legăturile bune cu Kremlinul, au criticat tariful excepțional pe care l-au numit „o mișcare ostilă” care le pune în pericol securitatea energetică.

Serbia și Ungaria au reacționat în octombrie la decizia Bulgariei de a adăuga o taxă suplimentară de 10,20 euro pe megawatt oră pe gazul natural rusesc transferat prin conducta Turkstream.

Odată cu această decizie, Bulgaria a luat atitudine și împotriva transportului de gaz rusesc, alimentând tensiunile cu Serbia și Ungaria, țări în care Rusia rămâne principalul furnizor de gaze naturale pe ruta Turkstream.

În 2019, guvernul GERB condus de Boiko Borisov a dat undă verde proiectului Turkstream, garantând veniturile Gazprom din Rusia și izolând Ucraina.

Pe 31 august, Parchetul din Sofia a lansat o anchetă privind încălcările legii în construcția conductei.

În aprilie 2022, Bulgaria și Polonia au întrerupt relațiile cu Gazprom ca urmare a războiului din Ucraina.

În același an, în ciuda unei schimbări de putere între coaliția pro-occidentală de scurtă durată condusă de Kiril Petkov și un cabinet interimar pro-Moscova, Bulgaria a finalizat o interconexiune de gaz cu Grecia pentru a transfera gaze din Azerbaidjan și SUA.

În weekend, ministrul de externe al Ungariei, Peter Szijjarto, a amenințat că se va folosi de dreptul de veto la cererea Bulgariei de a adera la Schengen dacă Sofia continuă să mențină taxa despre care a spus că este „punitivă”.

Ungaria este pregătită să ridice dreptul de veto de îndată ce impozitul va fi abolit, a spus Szijjarto.

„I-am spus (premierului maghiar) Viktor Orbán de mai multe ori că această taxă nu vizează Ungaria. Probabil că au unele suspiciuni sau o folosesc ca scuză (pentru a ne bloca)”, a spus premierul bulgar Nikolai Denkov duminică la postul de televiziune Nova.

„Este important să înlăturăm acest obstacol și să știm că nu vom avea probleme cu Ungaria pentru Schengen”, a adăugat el.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gaz #Bulgaria #Ungaria

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Revizuirea cheltuielilor bugetare va deveni obligatorie, sistematică și cuantificabilă, potrivit unei noi metodologii elaborate de Ministerul Finanțelor și supusă consultărilor publice, care stabilește termene clare și ținte de economii de până la 20% din cheltuieli în anumite domenii.

Proiectul de ordin aprobă Metodologia privind procesul de revizuire a cheltuielilor bugetare, document care instituie un mecanism permanent de analiză a modului în care sunt utilizați banii publici. Conform notei de fundamentare, procesul va fi aplicat începând cu 1 ianuarie 2026 și va trebui realizat cel puțin o dată la 7 ani pentru fiecare sector bugetar.

Metodologia prevede un calendar strict. Până la 1 iunie, Ministerul Finanțelor va prezenta Guvernului tematicile de revizuire, iar până la 10 iunie acestea trebuie aprobate. Grupurile de lucru vor avea termen până la 10 noiembrie pentru elaborarea raportului de revizuire, iar până la 31 decembrie Guvernul urmează să aprobe rezultatele și măsurile de eficientizare. Publicarea acestora este programată pentru 5 ianuarie, iar includerea în politicile bugetar-fiscale trebuie realizată până la 15 aprilie.

Documentul introduce și ținte concrete de economii. Exemplele incluse în metodologie arată că pot fi stabilite obiective precum reducerea cheltuielilor bugetului public național cu 20% în următorii 4 ani, economii reale de 3% anual la cheltuielile bugetului de stat sau de 5% anual la bugetul asigurărilor sociale. În alte cazuri, se propune reducerea cheltuielilor cu 500 milioane lei anual pentru a crea spațiu bugetar destinat reformei salariale sau identificarea unor economii de până la 10% din portofoliul de cheltuieli pentru sănătate într-un an și 5% pentru următorii 5 ani.

Metodologia stabilește că analiza se va face pe două niveluri: o evaluare inițială a tuturor subprogramelor și o analiză aprofundată a celor cu cheltuieli mari, creșteri semnificative sau indicii de ineficiență. Indicatorii vor fi examinați pe o perioadă de cel puțin 5 ani, iar comparațiile vor putea fi realizate atât la nivel național, cât și internațional.

Nota de fundamentare arată că proiectul nu necesită alocări bugetare suplimentare pentru implementare și nu implică modificări structurale ale administrației publice. Totuși, autoritățile centrale vor trebui să instituie mecanisme de control intern managerial aferente revizuirii cheltuielilor și să instruiască personalul implicat în acest proces.

Prin noul cadru, Guvernul va aproba anual tematicile de analiză și va stabili autoritățile responsabile și termenele de implementare a măsurilor de eficientizare. Economiile identificate vor putea fi redistribuite către priorități strategice sau utilizate pentru reducerea deficitului bugetar, crearea de spațiu fiscal ori finanțarea reformelor.