Bulgaria solicită SUA scutire de la sancțiunile împotriva Lukoil

Bulgaria a solicitat o excepţie din partea SUA privind aplicarea sancţiunilor americane impuse companiei petroliere ruse Lukoil, care deţine singura rafinărie bulgară, relatează agenţia EFE.

Potrivit ministrului bulgar al Energiei, Jecho Stankov, cererea a fost înaintată Washingtonului la sfârşitul lunii octombrie, la câteva zile după ce administraţia preşedintelui american Donald Trump a anunţat sancţiuni împotriva Lukoil şi Rosneft, două dintre principalele companii petroliere ruseşti, sancţiuni aplicabile începând din data de 21 noiembrie.

Trump speră că prin aceste sancţiuni, şi mai ales prin sancţiunile secundare cu care ameninţă companiile şi statele terţe care ar continua să facă afaceri cu cele două companii ruseşti, vor fi diminuate veniturile energetice ale Rusiei, pentru a-i fi diminuate implicit veniturile pentru finanţarea armatei şi a accepta prin urmare încetarea războiului din Ucraina în termenii doriţi de aceasta şi de susţinătorii săi occidentali.

Până la declaraţia de miercuri a ministrului bulgar al energiei autorităţile de la Sofia nu anunţaseră public solicitarea unei astfel de scutiri, iar anunţul acestuia nu precizează perioada pentru care a fost cerută excepţia.

Obiectivul acestei solicitări, a mai spus ministrul citat, este „obţinerea unei scutiri care să garanteze stabilitatea şi continuitatea producţiei pe teritoriul naţional, să asigure acoperirea nevoilor şi, în consecinţă, menţinerea nivelului preţurilor la combustibili”.

Germania a anunţat că a obţinut deja din partea SUA o scutire de la aplicarea sancţiunilor împotriva Rosneft, companie care operează o mare rafinărie lângă Berlin. De asemenea, premierul ungar Viktor Orban a obţinut, în urma summitului de vineri cu Trump, acordul SUA de a continua să cumpere petrol prin conducte ruseşti, întrucât Ungaria este o ţară lipsită de ieşire la mare şi se poate aproviziona mai dificil din alte surse.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#scutire de sanctiuni #sanctiuni. sua #Lukoil #Bulgaria

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova continuă să piardă populație, în timp ce salariile, veniturile și speranța de viață sunt în creștere, potrivit breviarului statistic „Moldova în cifre 2026”, publicat de Biroul Național de Statistică.

Potrivit documentului, populația cu reședință obișnuită a Republicii Moldova a ajuns la începutul anului 2026 la 2,36 milioane de persoane, cu aproape 23 de mii mai puțin decât cu un an înainte. Scăderea este cauzată atât de sporul natural negativ, cât și de continuarea migrației externe. În 2025, numărul deceselor l-a depășit pe cel al nașterilor cu aproximativ 10 mii de persoane, iar migrația netă a rămas negativă, țara pierzând încă 13 mii de locuitori prin emigrare.

Datele arată și o îmbătrânire accelerată a populației. Ponderea persoanelor cu vârsta între 60 și 79 de ani a crescut la 23,6% din totalul populației, în timp ce categoria persoanelor de vârstă activă continuă să se reducă.

În același timp, natalitatea continuă să scadă. În anul 2025 s-au născut doar 22,1 mii de copii, cu 6,6% mai puțini decât în anul precedent. Totodată, rata fertilității a coborât la 1,68 copii per femeie, sub nivelul necesar pentru înlocuirea generațiilor.

Pe fundalul declinului demografic, economia a înregistrat unele evoluții pozitive. Salariul mediu lunar brut a ajuns la 15.472 de lei în 2025, în creștere cu 9,8% față de anul precedent. Totuși, după ajustarea cu inflația, creșterea reală a fost de doar 1,9%.

Cele mai mari salarii continuă să fie în sectorul IT, unde media a depășit 35,7 mii de lei lunar, urmat de sectorul financiar, cu peste 28,4 mii de lei. La polul opus se află agricultura, unde salariul mediu a fost de aproximativ 10,2 mii de lei.

Un alt aspect care atrage atenția este diferența dintre mediul urban și cel rural. Venitul disponibil mediu al unei persoane din orașe a fost de 7.411 lei pe lună, față de doar 4.326 lei în sate. Astfel, locuitorii din mediul urban au avut venituri cu peste 70% mai mari decât cei din mediul rural.

Breviarul relevă și dependența continuă a gospodăriilor de banii trimiși de rudele din străinătate. Transferurile din afara țării au reprezentat 7,2% din veniturile totale ale populației, iar în mediul rural această pondere a fost și mai mare.

În ceea ce privește prețurile, inflația anuală a ajuns la 6,8%, principalul factor fiind majorarea cu 48% a tarifelor la energia electrică. Potrivit BNS, doar scumpirea energiei electrice a contribuit cu 1,7 puncte procentuale la inflația totală din 2025.