Bunurile CNSM, subiect de dispute. Carp prezintă raport în care arată legături cu afacerile lui Șor. Replica lui Budza

Bunurile Confederației Naționale a Sindicatelor au ajuns subiect de dispute. După ce deputatul Lilian Carp a prezentat un raport în care prezintă legături cu afacerile lui Ilan Șor și Vlad Plahotniuc în preluarea imobilelor CNSM. Carp susține că potrivit informațiilor oferite de Serviciului de Informații și Securitate (SIS), acest lucru s-ar fi datorat relațiilor pecuniare dintre Ilan Șor cu președintele Confederației Naționale a Sindicatelor, Oleg Buza. În replică, Budza susține că, de fapt, acum există mai multe tentative de preluare a bunurilor CNSM de către stat, iar contractele de vânzare-cumpărare care s-au realizat în trecut au fost efectuate conform prevederilor legale, fără a se cunoaște, la acel moment, cui aparține SRL-ul care a venit să negocieze.

Confederația Națională a Sindicatelor din Moldova răspunde acuzațiilor apărute în spațiul public

„Ieri nu s-a vorbit despre un eveniment foarte important, consider eu, care este pregătit și a fost pregătit și de Comisia care a lucrat practic un an și trei luni. Este un proiect de Hotărâre a Parlamentului. Sunt două puncte, foarte scurt: Guvernul Republicii Moldova, în termen de 60 de zile după ce va examina raportul Comisiei, va examina oportunitatea de determinare a cotei de stat în obiectele sindicale ca urmare a tăinuirii de către Condicerea Sindicatelor a unui șir de documente privind cofinanțarea obiectivelor sindicale. Va iniția proiecte legislative înaintate Parlamentului spre examinare și aprobare, identificarea căilor legale de recuperare a obiectivelor sindicale cu recunoașterea patrimoniului Sindicatelor ca componentă a patrimoniului public național.”

Potrvit lui Budza, acum are loc doar o preluare ilegală a activelor Sindicatelor de către stat.

„Aici se face o tentativă e a pune mâna din partea statului de a însuși patrimoniului sindicatelor, care nu este legală. Noi vom încerca categoric să ne opunem prin toate pârghiile legale, începând de la judecată și terminând cu organizațiile internaționale. Partimoniul Sindicatelor este, totuși, patrimoniul sndicatelor.

Totodată, Budza susține că bunurile sindicale au fost dezvoltate și întreținute doar de către CNSM, iar statul nu a alocat un leu.

„De ce se apucă statul de patrimoniul Sindicatelor, unde noi, pe parcursul a 15 -20 de ani am investit în sanatorii, bazele de odihnă pentru copii, Institutul Muncii, etc., mai bine de 170 de milioane de lei. Din partea statului nu a venit niciun bănuț.”

Budza precizează că Comisia nu a luat în considerare mai multe detalii faptice. Una dintre ele este Hotărârea de Sindicatelor din Moscova din 1992 care prevede transmiterea/predarea a 50 de obiecte din patrimoniul Unional în patrimoniul organelor din Moldova.

„Comisia a ajuns la o condiție foarte stranie. A fost falsificare. Nu au fost prezentate actele necesare, originale și, în 2009, CNSM nu a prezentat în instanță originalele documentelor. Nu este o problemă, Toate aceste acte sunt și pot fi prezentate”.

Ce ține de prezența CNSM la ședințele Comisie, Budza explică faptul că încă de la primele întruniri a fost prezentat un raport în care se explica faptul că CNSM este o instituție indipendentă, iar activitatea acesteia nu poate fi verificată de către Parlament.

Raportul prezentat de Lilian Carp

Pe data de 10 iunie 2021, Lilian Carp, membru al comisiei de anchetă privind înstrăinarea patrimoniului sindicatelor, a prezentat un raport în cadrul unui briefing de presă. Potrivit acestuia, documentul conține peste 4 mii de pagini și s-a lucrat mai bine de un an la colectarea informațiilor.

„Avem proprietăți care aparțineau sindicatelor, care au fost folosite în gajare, pentru a scoate bani atât din Banca Socială, cât și trebuie să stabilim legătură cu scoaterea banilor și din Banca de Economii, atunci când a avut loc fraudarea bancară. Astfel, bunurile sindicatelor au fost folosite și în acest proces de scoatere a lichidităților din băncile care au fost falimentate”, a menționat Lilian Carp.

Lilian Carp a declarat că a fost angajat un expert economic, care a calculat cu cât au fost prejudiciate sindicatele atunci când au fost vândute aceste bunuri. Potrivit acestuia, valoarea estimativă a doar 32 de tranzacții imobiliare din cele 48 de obiective imobiliare în străinătate este de circa 1 miliard de lei.

Ce spune Contabilitatea CNSM

În acest sens, Tatiana Oloi, șef Departamentul finațe, contabilitate și asigurări sociale CNSM, a precizat că analizând raportul Comisiei, s-a constatat următoarele:

„Din 43 de obiective pe care dumnealor le-au reflectat în Anexa raportului, dumnealor au evaluat ca pierdere, delapidări, 968 de milioane 965 de mii de lei din partea Confederației. Analizând fiecare obiect aparte, ajungem la următoarea concluzie:

– Obiectul „Trandafirilor 13/2: Obiectul a fost realizat în baza Hotărârii colegiale prin ședința Comitetului Confederal. Nu a fost nicio realizare a obiectului, unilateral, de către președinte. înainte de realizare, a fost efectuată o evaluare a obiectului de către întreprindere licențiată, de stat, care are dreptul să se expună care este costul obiectului.

Am toate evaluările efectuate de instituție pentru obiectele vândute.

Când analizez datele evaluărilor cu datele Comisiei de evaluare, apare întrebarea „Cum poate să fie oferită evaluarea de către evaluator de 16 milioane de lei – costul, înstrăinat cu 18 milioane 500 de mii de lei și evaluat de către Comisie la 85 de milioane 671 de mii de lei. Diferența este de 67 de milioane. Absurd. Nicidecum nu poate exista o asemenea diferență.

Mai mult, terenul aferent obiectului este de 0,8 ha. Costul acestui teren este de 34 de milioane 893 de lei. Noi suntem învinuiți că am realizat terenul. Noi nu am vândut niciun teren. nouă nu ne-au aparținut terenurile. Terenurile sunt proprietate de stat. Noi nu am vândut terenul”.

Oloi a mai oferit și alte astfel de exemple.

„În total, dacă mergem pe toate obiectele, realizarea de către Confederație pe toate obiectele enumerate în raport este de 235 de milioane 500 de mii de lei. Evaluatorul Comisiei a constatat că costul obiectelor este de peste 636 de milioane de lei, costul terenurilor, care de facto nu aparțineau CNSM, ar fi de 603 milioane de lei. De aici și Comisia a ajuns la 968 de milioane, sumă considerată fraudă adusă de CNSM.”, a mai precizat Oloi.

Tatiana Oloi a mai precizat că din valoarea totală a tranzacțiilor de 235 de milioane de lei, au fost achitate în Bugetul de stat 34 de milioane – taxă pe valoare adăugată, alte 170 de milioane de lei au fost reinvestite în alte bunuri imobile de care astăzi se folosesc nu doar membrii Sindicatelor, dar și întreaga societate.

#Budza #bunuri CNSM #CNSM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.