Cadastrul dezvăluie cota care ar menține neschimbat impozitul pe imobile în Chișinău

Reevaluarea bunurilor imobile nu ar trebui să ducă automat la majorarea impozitului pe proprietate, iar în municipiul Chișinău actualul nivel al taxei ar putea fi menținut chiar și în condițiile noilor valori cadastrale, dacă autoritățile locale vor ajusta cota de impozitare, a declarat directorul Agenției Geodezie, Cartografie și Cadastru, Ivan Danii.

Potrivit acestuia, instituția a realizat un exercițiu la nivel național cu privire la impactul noilor valori cadastrale asupra impozitului pe bunurile imobile.

„Am făcut un exercițiu cu colegii ce ține de aceste valori de referință pe care trebuie să le aplice consiliile locale. Chiar și în municipiul Chișinău, dacă primăria dorește ca impozitul să rămână la același nivel, cota ar trebui modificată la 0,08%”, a declarat Ivan Danii.

În prezent, cota minimă prevăzută de Codul Fiscal este de 0,05%, iar în municipiul Chișinău este aplicată o cotă de 0,185%.

Șeful Agenției a subliniat însă că stabilirea cotei de impozitare nu intră în competența instituției pe care o conduce, ci aparține exclusiv autorităților administrației publice locale.

„Decizia aparține autorităților publice locale. Ele examinează puterea de plată, necesitățile bugetare și stabilesc cota de impozitare. Statul nu intervine aici”, a precizat Danii.

În prezent cota minimă a impozitului pe imobil este de 0,05%, iar în Chișinău – 0,185%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.