Cadrul normativ pentru compensarea cheltuielilor în învățământul dual a fost îmbunătățit

Miercuri, 8 mai, în cadrul ședinței de Guvern, a fost aprobat proiectul de modificare a Regulamentului privind modul de compensare a cheltuielilor unității în învățământul dual. Astfel, solicitantul compensației trebuie să prezinte un certificat de conformitate emis de Camera de Comerț și Industrie a RM (CCI a RM). Alte verificări ale dosarului, în afara celor financiare legate de admisibilitatea cheltuielilor, nu vor mai fi necesare.

Prezent în cadrul ședinței, Sergiu Harea, Președintele CCI a RM, a salutat decizia cabinetului de miniștri și a subliniat importanța aprobării Hotărârii.

„Este important să ne îndreptăm către o nouă etapă, și anume să aliniem pregătirea cadrelor din sistemul educațional tehnic cu programele naționale, resursele statului și resursele donatorilor. Cu sprijinul acordat de stat, vom reuși să dezvoltăm o economie capabilă să facă față cerințelor și concurenței din cadrul Uniunii Europene”, a declarat Sergiu Harea.

De asemenea, conform proiectului aprobat, vor fi admise pentru compensare următoarele cheltuieli suportate în anul respectiv de studii (1 septembrie – 31 august):

Remunerația de formare profesională (fără adaosuri și sporuri), dar nu mai mult de 30% din cuantumul salariului minim pe țară înregistrat la data suportării cheltuielilor de către unitate;
Salariul de bază lunar al maistrului-instructor care a instruit elevii în învățământul dual, dar nu mai mult de cuantumul salariului minim pe țară înregistrat la data suportării cheltuielilor de către unitate;
Cheltuielile pentru serviciile acordate de către Camera de Comerț și Industrie a RM în vederea realizării prevederilor ce vizează învățământul dual;
Cheltuielile suportate de către unitate pentru instruirea psihopedagogică de cel puțin 20 credite ale maistrului-instructor;
Cheltuielile pentru organizarea locurilor de instruire (amortizarea mijloacelor fixe, a activelor nemateriale, întreținerea și reparația mijloacelor fixe, cheltuielilor de birotică);
Cheltuielile suportate de către unitate pentru serviciile de formare profesională achitate instituției de învățământ profesional tehnic în care se instruiește elevul prin învățământul dual, dar nu mai mult de cuantumul salariului minim pe țară înregistrat la data suportării cheltuielilor de către unitate.

Măsură va reprezenta o motivație în plus pentru cele aproximativ 171 de scrisori de intenție ale unităților economice pentru realizarea învățământului dual în anul 2024, cu un număr de peste 2000 de locuri disponibile.

Conform datelor, în anul de studii 2023-2024, aproximativ 1700 de elevi își desfășoară studiile prin învățământ dual în cadrul a 30 de instituții de învățământ profesional tehnic în parteneriat cu circa 140 de unități economice.

#invatamant dual #Camera de Comerț

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR), condusă de Mihai Daraban, a anunțat vineri sprijinul pentru inițiativa prim-ministrului Marcel Ciolacu de a relua construcția canalului navigabil Dunăre-București. Această legătură strategică între Capitală și Portul Constanța, precum și alte orașe europene de pe Dunăre, revine în actualitate, în contextul războiului din Ucraina.

Proiectul canalului București-Dunăre, început în 1986, a fost finalizat în proporție de 60% până în 1989. Nicolae Ceaușescu și-a dorit finalizarea rapidă a lucrărilor, mobilizând unități de construcție din întreaga țară, cu excepția Bucureștiului, unde forța de muncă era concentrată pe șantierul Casei Poporului.

După Revoluție, muncitorii au abandonat utilajele pe șantier și s-au întors acasă, lăsând în urmă echipamente importate recent din Cehoslovacia și URSS, multe dintre acestea fiind ulterior vândute la fier vechi. Inginerul Chiriac Avădanei, care a proiectat „Magistrala Albastră“, a exprimat frustrarea față de abandonarea canalului, subliniind că proiectul nu a fost doar un moft comunist, ci avea rădăcini istorice datând din vremea lui Alexandru Ioan Cuza, primul proiect fiind realizat în 1882.

Realizarea canalului București-Dunăre ar crea o rută de transport ecologică, mult mai puțin poluantă decât transportul feroviar sau rutier. De asemenea, ar permite irigarea a 150.000 de hectare de teren. Prin acest canal, Bucureștiul ar deveni un port la Dunăre, conectat direct cu orașe precum Belgrad, Budapesta, Bratislava, Viena, Frankfurt și Rotterdam.

Chiriac Avădanei estimează că finalizarea investiției ar necesita cinci ani de lucrări. CCIR susține că acest proiect ar aduce multiple avantaje economice și logistice, subliniind importanța lui strategică pentru dezvoltarea României și integrarea sa în rețelele de transport europene.