Căldura de la Apă-Canal Chișinău s-ar putea scumpi cu 749 de lei pentru o gigacalorie

Căldura produsă și livrată de S.A. „Apă-Canal Chișinău” s-ar putea scumpi considerabil. Întreprinderea solicită ANRE un tarif mediu de 2 984 de lei pentru o gigacalorie, față de 2 235 de lei/Gcal cât este în prezent, ceea ce înseamnă o majorare de aproximativ 33,5%.

Unul dintre principalele motive care se regăsesc în calcule este costul gazelor naturale. Pentru perioada octombrie-decembrie 2026, întreprinderea a inclus un preț mediu prognozat de 18 580,79 lei pentru o mie de metri cubi. Pentru comparație, în calculul pentru ianuarie-martie a fost utilizat un preț de 10 370 de lei, iar pentru aprilie-septembrie – 11 322 de lei.

În total, cheltuielile reglementate pentru producerea, distribuția și furnizarea energiei termice sunt estimate la 52,47 milioane de lei, iar venitul reglementat pentru anul 2026 – la 52,76 milioane de lei.

Apă-Canal Chișinău precizează că și-a actualizat calculele la solicitarea ANRE, inclusiv prin introducerea componentei de corectare pentru anul în curs și revizuirea prognozei privind prețul de procurare a gazelor naturale pentru lunile rămase din 2026.

În același proiect, Apă-Canal Chișinău propune și un tarif de 694 de lei pentru un metru cub de apă de adaos, față de 1 154 de lei/m³ cât este în prezent. Astfel, în cazul aprobării, tariful ar scădea cu 460 de lei pentru fiecare metru cub, sau cu aproximativ 40%.

Energia termică produsă de Apă-Canal Chișinău este livrată unui număr de 73 de consumatori, printre care se numără blocuri locative, instituții și agenți economici.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#tarif mai mare #Apă Canal Chișinău #energie termica #căldură

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova continuă să dețină un pachet de 62.500 de acțiuni la producătorul rus de camioane KAMAZ, cu sediul în Republica Tatarstan, Federația Rusă. Titlurile, evaluate contabil la aproximativ 1,45 milioane de lei, figurează în evidența Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, deși ar fi trebuit transmise Agenției Proprietății Publice. Carența a fost semnalată din nou de Curtea de Conturi în cadrul auditului financiar pentru anul 2025, prezentat pe 21 octombrie în Parlament.

Potrivit auditorilor, netransmiterea celor 62.500 de valori mobiliare către Agenția Proprietății Publice a determinat supraevaluarea cu aproximativ 1,4 milioane de lei a conturilor ministerului aferente acțiunilor și altor participații deținute peste hotarele țării.

Acțiunile au o istorie de peste trei decenii. Acestea au fost procurate în 1991 din mijloacele bugetului republican, însă reorganizările succesive ale instituțiilor publice au complicat stabilirea și înregistrarea corespunzătoare a drepturilor patrimoniale.

Pachetul deținut de Republica Moldova reprezintă 0,00883% din capitalul social al KAMAZ, una dintre cele mai cunoscute companii producătoare de camioane din Federația Rusă.

Deși participația este una minoritară, situația juridică a acțiunilor a atras în mod repetat atenția auditorilor. Încă în rapoartele precedente, Curtea de Conturi constata că autoritățile moldovenești nu au notificat corespunzător compania rusă despre modificările privind succesiunea drepturilor asupra acțiunilor și nu au participat la adunările generale ale acționarilor.