Scumpirea pașapoartelor, amânată: Guvernul vrea să mute termenul cu două săptămâni

Aplicarea noilor tarife pentru pașapoarte ar putea fi amânată cu două săptămâni. Dacă inițial acestea urmau să intre în vigoare la 30 septembrie 2026, Guvernul propune ca noua dată să fie 15 octombrie 2026, odată cu punerea în circulație a noilor modele de pașapoarte.

Motivul amânării este legat de numărul cererilor depuse în ultima perioadă. Acesta a fost mai mic decât estimările inițiale, iar Agenția Servicii Publice a folosit, în consecință, mai puține blanchete de pașapoarte de tip vechi. Prelungirea termenului ar permite ASP să valorifice stocul existent și să evite eventualele pierderi financiare generate de blanchetele care ar rămâne neutilizate. Autoritățile spun că măsura va permite adaptarea perioadei de tranziție la ritmul real al solicitărilor pentru pașapoarte.

Noile tarife au fost deja stabilite. Pentru un pașaport eliberat în termenul obișnuit, prețul va crește de la 650 la 790 de lei. Eliberarea în 20 de zile lucrătoare va costa 1 190 de lei, față de 980 de lei în prezent, iar în 10 zile lucrătoare – 1 500 de lei, comparativ cu 1 240 de lei.

Pentru eliberarea în 5 zile lucrătoare, tariful va crește de la 1 430 la 1 740 de lei. În cazul unui pașaport eliberat într-o zi lucrătoare, prețul va ajunge la 2 050 de lei, față de 1 690 de lei în prezent. Cel mai rapid serviciu, eliberarea în ziua adresării, va costa 2 530 de lei, comparativ cu 2 080 de lei.

Astfel, în funcție de termenul de eliberare, majorarea va fi cuprinsă între 140 și 450 de lei.

Proiectul a fost elaborat de Agenția Servicii Publice și promovat prin Ministerul Afacerilor Interne. Acesta urmează să fie consultat cu Ministerul Finanțelor și Ministerul Afacerilor Externe și să treacă prin expertiza juridică și anticorupție.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#tarife noi la pașapoarte #preturi #ASP #pasapoarte

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șeful Petrotel-Lukoil, Dan Dănulescu, confirmă că societatea a solicitat autorităților americane emiterea unei licențe specifice OFAC care să permită repornirea rafinăriei de la Ploiești, aflată în prezent în insolvență și oprită din octombrie anul trecut. Compania susține că nu cere ocolirea sancțiunilor, ci un cadru juridic explicit care să permită reluarea producției în condiții legale și verificabile.

Potrivit conducerii Petrotel-Lukoil, scrisoarea de clarificare primită anterior de autoritățile române din partea SUA nu este suficientă pentru reluarea activității. În aprilie, Ministerul Energiei de la București anunțase că primise o clarificare favorabilă, însă în iunie operatorul a transmis că documentul nu oferă protecția juridică necesară pentru toate operațiunile comerciale implicate, notează medifax.ro.

„Petrotel continuă demersurile pentru obținerea unei licențe OFAC specifice, care să permită reluarea activității într-un cadru juridic clar. Nu solicităm ocolirea regimului de sancțiuni, ci un mecanism explicit, limitat și verificabil”, a declarat Dan Dănulescu, director general executiv și președinte al directoratului Petrotel-Lukoil.

Compania argumentează că o rafinărie ținută prea mult timp în conservare se degradează tehnic, iar fiecare lună de staționare majorează costurile unei eventuale reporniri. Instalațiile trebuie menținute permanent, iar echipamentele sunt expuse coroziunii, umidității, variațiilor de temperatură și altor procese care le pot afecta integritatea.

Conducerea Petrotel mai susține că insolvența, deschisă la 26 august 2026, oferă companiei un cadru de protecție și negociere cu creditorii, dar nu poate înlocui licența necesară pentru reluarea producției comerciale.

Un alt argument invocat este situația pieței carburanților din România. Petrotel are o capacitate instalată de aproximativ 2,4 milioane de tone de țiței pe an, echivalentul a circa 20% din capacitatea națională de rafinare. În regim normal, rafinăria poate produce aproximativ 1,1 milioane de tone de motorină și 600.000 de tone de benzină anual.

Oficialii companiei admit că repornirea Petrotel nu ar garanta automat o ieftinire a carburanților, însă susțin că revenirea unei capacități interne importante ar putea reduce dependența de importuri, ar diversifica sursele de aprovizionare și ar întări reziliența pieței.

„Nu promitem că o singură rafinărie poate controla prețul carburanților. Dar o țară este mai rezilientă atunci când își folosește capacitățile de rafinare”, a mai declarat Dănulescu.

Petrotel-Lukoil susține că eventuală licență OFAC ar trebui să permită operarea într-un cadru strict, cu separarea fluxurilor financiare de entitățile sancționate, trasabilitatea plăților, utilizarea materiilor prime permise și raportarea către administratorul judiciar și autorități.

Rafinăria Petrotel-Lukoil a intrat în insolvență la 26 august, în contextul datoriilor acumulate după oprirea producției. Potrivit documentelor citate în material, compania are datorii de 247 milioane de lei către furnizori și aproximativ 225 milioane de euro către acționarul majoritar Litasco.

#petrotel #Lukoil #rafinărie