Calea ferată în cădere liberă pe segmentul de pasageri. Traficul s-a redus cu peste 50%

Transportul feroviar de pasageri din Republica Moldova a înregistrat o scădere accentuată în 2025, în timp ce segmentul de marfă a crescut ușor, potrivit datelor Biroului Național de Statistică (BNS).

Astfel, anul trecut au fost transportați 286,6 mii pasageri pe calea ferată, cu 51,4% mai puțin față de 2024. Parcursul pasagerilor a totalizat 34,3 milioane pasageri-km, în scădere cu 32,8% comparativ cu anul precedent.

În schimb, transportul feroviar de mărfuri, care deține 12,3% din structura totală a mărfurilor transportate, a consemnat o evoluție pozitivă. Volumul mărfurilor transportate a crescut cu 1,9%, iar parcursul acestora a avansat cu 0,8%.

Datele vin pe fondul unei situații financiare dificile la Întreprinderea de Stat „Calea Ferată din Moldova” (CFM), unde autoritățile au inițiat reforma de separare a companiei în trei entități distincte: marfă, pasageri și infrastructură.

În prezent, datoriile totale ale CFM se ridică la circa 450 de milioane de lei, însă acestea au fost reduse cu peste 15% față de anul 2024.

Chiar și așa, întreprinderea rămâne pe pierdere. În primele șase luni ale anului 2025, pierderile CFM au constituit 152,4 milioane de lei, ușor sub nivelul de 156,1 milioane de lei înregistrat în perioada similară din 2024.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#marfa #CFM #tren

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul de trai în 2025 scoate la iveală diferențe între Chișinău și restul țării, dar și între mediul urban și cel rural. În timp ce un locuitor al capitalei dispune, în medie, de aproape 8.845 de lei pe lună, în regiunea Sud venitul este de numai 4.287 de lei. Diferențele se văd nu doar în bani, ci și în alimentație, utilități, capacitatea de economisire și chiar în numărul de calorii consumate, arată datele Biroului Național de Statistică.

Datele statistice relevă că persoanele din prima grupă socială, adică cei 20% din populație cu cele mai mici cheltuieli de consum au avut un aport alimentar mediu de 2.046,5 calorii pe zi. În cazul grupei sociale, care cuprinde cei 20% cu cele mai mari cheltuieli, consumul urcă la 2.964,7 calorii, cu circa 45% mai mult.

Diferența este și mai mare atunci când este analizată structura alimentației. În prima prima grupă socială, 45,9% din calorii provin din pâine și produse de panificație, în timp ce la cei din grupul social superior ponderea scade la 35,3%. În schimb, aportul caloric provenit din carne și preparate din carne crește de la 10,5% la 15,3% între cele două extreme.

Aceeași tendință apare și în cazul altor produse considerate mai scumpe. Laptele și produsele lactate asigură 6,8% din aportul caloric al populației din prima quintilă, față de 8,9% în cea mai înstărită categorie. La fructe și pomușoare diferența este aproape dublă: 3,3% din calorii în prima grupă socială și 5,9% în al V-lea grup social.

În schimb, gospodăriile cu cheltuieli mai reduse depind mai mult de alimentele de bază. Uleiurile vegetale reprezintă 11% din aportul caloric în prima quintilă, față de 8,6% în ultima, iar cartofii – 4% față de 3,2%.

La nivelul întregii populații, valoarea energetică medie a alimentației a fost de aproximativ 2.588 de calorii pe persoană pe zi, iar pâinea și produsele de panificație rămân principala sursă de calorii, cu o pondere de 40,2%. Consumul mediu anual a fost de 111,2 kilograme de pâine și produse de panificație pe persoană și de 60,5 kilograme de carne și produse din carne.

#mincare #saracie