Campania electorală, mină de aur pentru presă. Câți bani au „spart” partidele pentru favoriții lor. PAS este în frunte

Campania electorală pentru alegerile locale din 5 noiembrie este în toi. Or, Comisia Electorală Centrală a publicat primele cifre cu privire la veniturile și cheltuielile partidelor politice care și-au înaintat favoriții în cursă pentru primăriile din țară.

Astfel, în primele două săptămâni de campanie, partidele politice au avut venituri de 12,4 milioane de lei și cheltuieli de 9,6 milioane de lei.

În topul partidelor care au spart cei mai mulți bani este PAS – 4,5 milioane de lei , Partidul Nostru – 1,8 milioane de lei și Partidul Socialiștilor – 1,6 milioane de lei.

Celelalte partide au avut cheltuieli mult mai modeste. PSDE – 633,2 mii de lei, Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei – 353 mii de lei, Partidul “Renaștere” – 240,3 mii de lei, Platforma Demnitate și Adevăr – 169,3 mii de lei și Coaliția pentru Unitate și Bunăstare – 101 mii de lei.

La alegerile din 5 noiembrie, vor fi aleși pentru un mandat de patru ani 898 de primari, 9 972 de consilieri în 896 de consilii orășenești și sătești și 1 086 de consilieri în 34 de consilii raionale și municipale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#partide #finanțare #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.

#dezastru #educatie #elevi