Când va fi inaugurat spectaculosul pod din aproprierea Republicii Moldova

Ministrul Transporturilor din România, Sorin Grindeanu, a anunţat vineri, 21 aprilie, când va fi inaugurat Podul de la Brăila.

”Undeva în iunie, în jur de 27 iunie, cine o fi ministru aici şi cine o fi prim-ministru, plus minus câteva zile, se va inaugura Podul de la Brăila, pe varianta pe care o ştiţi cu toţii, şi anume descărcarea în judeţul Tulcea pe varianta scurtă Măcin, urmând ca varianta de Jijila să fie gata până la sfârşitul anului. E angajamentul pe care dânşii (constructorii – n.red.) şi l-au luat.

Am spus că trimit în numele ministerului invitaţia la omologul italian să vină la inaugurare. Folosesc acest prilej să punem presiune şi mai mare pe dânşii”, a declarat Grindeanu, într-o conferinţă de presă.

Valoarea contractului pentru podul de la Brăila este de 2.375.159.389,70 lei cu TVA.Lungimea podului suspendat este de 1.974,30 metri, iar lungimea drumului principal Brăila-Jijila: 19,095 kilometri. Lungimea drumului de legătură cu DN 22 Smârdan-Măcin este de 4,328 kilometri.Contractul a fost semnat în 19 ianuarie 2018, iar termenul contractual de finalizare era 2021.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#braila #pod #Moldova #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Kievul ar trebui să aibă posibilitatea de a utiliza veniturile generate din activele înghețate ale Băncii Centrale a Rusiei nu doar pentru achiziția de armament, ci și pentru acoperirea deficitului bugetar, a declarat adjunctul ministrului ucrainean de finanțe, Oleksandr Kava, citat de Financial Times.

„Între statele europene discuțiile continuă, dar poziția Ucrainei este clară: trebuie să primim aceste fonduri care provin din activele rusești înghețate”, a afirmat Kava.

Declarațiile oficialului vin pe fondul divergențelor între capitalele europene. Cancelarul german Friedrich Merz a subliniat că aceste resurse ar trebui folosite strict pentru achiziționarea de armament, în timp ce Franța a cerut ca echipamentele cumpărate de Kiev să fie produse în Europa.

Ucraina, în schimb, insistă asupra unei flexibilități mai mari. „Avem nevoie de o anumită proporție. Este vital să acoperim deficitul bugetar, nu doar să finanțăm cheltuielile de securitate generate de război”, a punctat Kava.

Astfel, disputa rămâne deschisă între aliați: dacă banii proveniți din activele înghețate ale Rusiei vor merge exclusiv către industria de apărare sau vor fi utilizați și pentru stabilitatea financiară internă a Ucrainei.