Când vor trăi moldovenii mai bine? Ministrul Economiei: E o întrebare filosofică

17 Iun. 2026, 09:18
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
17 Iun. 2026, 09:18 // Actual //  Grîu Tatiana

În timp ce statisticile oficiale arată că unul din trei moldoveni trăiește sub pragul sărăciei, ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Eugen Osmochescu, susține că Republica Moldova „trăiește mai bine” și că efectele reformelor vor fi resimțite și mai puternic în următorii ani. Întrebat când vor simți cetățenii această schimbare în propriile buzunare, oficialul a răspuns că este o întrebare „filosofică”.

Osmochescu a declarat, în cadrul unei emisiuni de la Moldova 1, că privește situația din Republica Moldova prin prisma celor 16 ani petrecuți peste hotare și că diferențele față de perioada în care a plecat sunt evidente.

„Eu am fost 16 ani în afara țării. La drept vorbind, m-am întors într-o țară care trăiește mai bine. Acum, observând ceea ce se întâmplă în Republica Moldova în ultimii ani, o spun direct și deschis”, a afirmat ministrul.

Întrebat când vor ajunge cetățenii să trăiască mai bine, Osmochescu a admis că oamenii măsoară bunăstarea prin veniturile pe care le au la dispoziție, însă a insistat că progresul există deja.

„E o întrebare foarte bună, dar este una, cred eu, filosofică. Sigur că noi spunem că trăim mai bine atunci când o resimțim în buzunarele noastre. Nu vorbim despre cash, vorbim atunci când o resimțim în conturile noastre bancare. Eu sunt convins că viața continuă și ea deja se resimte că este mai bună”, a declarat acesta.

Ministrul a recunoscut însă că mai sunt multe probleme de rezolvat și că saltul economic pe care îl așteaptă populația nu va veni peste noapte. Potrivit lui, perioada 2027-2028 ar putea aduce rezultate mai vizibile, dacă Republica Moldova nu va fi afectată de factori externi.

„Sper că începând cu 2027-2028, să dea Domnul să nu avem conflicte care, obiectiv, ne influențează. Vom putea deveni și mai competitivi, inclusiv la capitolul vieții noastre personale și al puterii de cumpărare”, a spus Osmochescu.

Șeful de la Economie a legat perspectivele de creștere de procesul de integrare europeană, susținând că Republica Moldova încearcă să recupereze într-un timp scurt ceea ce alte state au realizat în perioade mai lungi.

„Nu avem luxul timpului pe care l-au avut alte state care au aderat la Uniunea Europeană și au beneficiat ani la rând de fonduri de preaderare. Noi ne dorim o integrare mai rapidă și o aderare mai rapidă”, a afirmat ministrul.

Acesta a mai declarat că agenda economică și cea politică nu coincid întotdeauna, însă a lăudat ritmul reformelor implementate de autorități.

„Bravo nouă, implementăm reformele mai rapid decât multe dintre alte state candidate”, a spus Osmochescu.

Potrivit Biroului Național de Statistică, rata sărăciei absolute a ajuns la 31,1% în 2025. Pragul sărăciei absolute este de 3 764 de lei pe lună pentru o persoană, iar rata sărăciei extreme constituie 15,1%. Situația este și mai dificilă în mediul rural și în sudul țării, unde aproape fiecare al doilea locuitor trăiește sub pragul sărăciei absolute.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

07 Nov. 2026, 14:21
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
07 Nov. 2026, 14:21 // Actual //  Ursu Victor

Turcia pune presiune pe Rusia pentru reducerea prețului gazelor naturale și avertizează că ar putea diminua în continuare importurile rusești în favoarea gazului natural lichefiat (GNL) din Statele Unite. Ministrul turc al Energiei și Resurselor Naturale, Alparslan Bayraktar, a declarat că gazul rusesc a devenit „extrem de scump”, iar Ankara nu mai este dispusă să plătească prețuri necompetitive.

„Motivul pentru care cumpărăm mai puțin gaz din Rusia și mai mult din Statele Unite este foarte simplu: nu este vorba despre politică, ci despre preț. Gazul rusesc este extrem de scump”, a declarat Bayraktar în cadrul unei întâlniri cu jurnaliștii la Istanbul, potrivit Türkiye Today.

Oficialul a explicat că prețurile ridicate obligă Turcia să caute furnizori alternativi și să își diversifice sursele de aprovizionare. Mesajul transmis Moscovei este că, dacă gazul rusesc nu devine mai competitiv, Ankara va continua să îl înlocuiască treptat cu importuri mai ieftine.

Declarațiile reprezintă și un posibil instrument de negociere în relația cu Gazprom. Potrivit analistului energetic Isaac Levi, citat de Kyiv Independent, Ankara ar putea încerca să obțină reduceri de preț, amenințând Rusia cu pierderea unei cote și mai mari din piața turcă.

Schimbarea este deja vizibilă în structura importurilor. În 2006, Rusia asigura aproape 64% din gazele naturale importate de Turcia. Până în 2025, această pondere coborâse la aproximativ 37%, pe fondul creșterii livrărilor din Azerbaidjan și al importurilor de GNL.

În 2025, Turcia a importat aproximativ 21,16 miliarde de metri cubi de gaze rusești prin conducte, în timp ce livrările de GNL din Statele Unite au ajuns la 9,19 miliarde de metri cubi. SUA au devenit astfel principalul furnizor de gaze lichefiate al Turciei.

Ankara și-a extins masiv și infrastructura de import. Capacitatea zilnică de regazificare a GNL a crescut de la 32 de milioane de metri cubi în 2016 la aproximativ 161 de milioane de metri cubi în prezent, ceea ce permite recepționarea unor volume considerabil mai mari de gaze transportate pe mare.

Un element important în negocierile cu Moscova îl reprezintă contractele de furnizare. La sfârșitul anului 2025, compania turcă de stat BOTAȘ a prelungit cu numai un an două contracte importante cu Gazprom, care însumează aproximativ 22 de miliarde de metri cubi anual. Acestea urmează să expire la sfârșitul anului 2026, ceea ce sporește importanța discuțiilor privind prețurile și condițiile viitoarelor livrări.

Cu toate acestea, ministrul turc a exclus o ruptură completă de Rusia, subliniind că țara sa va avea în continuare nevoie de gazele rusești. Ankara intenționează însă să cumpere din sursele care oferă cele mai avantajoase condiții comerciale.

Turcia mizează inclusiv pe dezvoltarea propriilor zăcăminte din Marea Neagră. Producția de gaze din perimetrul Sakarya ar urma să ajungă la 7,5 miliarde de metri cubi anual până în 2027, diminuând dependența de importuri.

Presiunile Ankarei vin într-un moment sensibil pentru Gazprom, în condițiile în care Uniunea Europeană pregătește eliminarea completă a importurilor de gaze rusești până în 2027. În acest context, menținerea pieței turce devine tot mai importantă pentru exporturile energetice ale Moscovei.