Capo di tutti capi! Un absolvent de la Oxford a primit girul deputaților la șefia CNA

Secretarul de stat al Ministerului Justiției, Iulian Rusu, candidatul majorității Parlamentare la funcția de șef al Centrului Național Anticorupție a fost votat, în ședința de astăzi a Parlamentului, la funcția de director CNA.

Prevenția este cheia succesului pentru cetățenii care înțeleg mesajul legii. Pentru soluționarea corupției mari este transparența unde circulă foarte multe fonduri. Ce am să propun după analiza dosarelor sunt soluții inclusiv legislative pentru a nu permite licitații trucate pentru a asigura spectrul de control al persoanelor care participă în contractele cu sectorul public. Interdicția întreprinderilor din off shore o să aplic prevederea pentru ca respectivele companii să nu participe în tranzacțiile cu statul. Cu cât mai puțin cash este în mâinile oamenilor cu atât scade riscul ca persoanele să fie corupte”, a afirmat Rusu la solicitarea deputaților de a explica acțiunile pe care le va face după ce va fi numit.

Iulian Rusu este de profesie jurist. Este absolvent al Universității Oxford. Are titlu de magistru în drept, cu experiență profesională de peste 20 de ani, inclusiv în domeniul justiției. În ultimii 3 ani a deținut funcția de director executiv al Institutului pentru Politici și Reforme Europene și a contribuit cu expertiză valoroasă în mai multe proiecte și activități ce țin de sectorul justiției și anticorupție.

Potrivit legii, directorul CNA este numit de către Parlament cu votul majorității deputaților aleși, la propunerea a cel puțin 20 de parlamentari, cu avizul pozitiv al Comisiei juridice, numiri și imunități. Funcția de director CNA a rămas vacantă în noiembrie 2021, când fostul șef, Ruslan Flocea, a fost demis de majoritatea parlamentară PAS.

La sfârșitul anului trecut, fostul șef al CNA, Ruslan Flocea, a fost demis de Parlament. Aceasta, după ce în plen a fost prezentat Raportul de evaluare a activității CNA pentru perioada ianuarie 2016 – septembrie 2021. Ruslan Flocea nu s-a prezentat în fața deputaților, menționând mai devreme ca audierile reprezintă sunt un exercițiu formal, din moment ce decizia de a-l demite a fost deja luată.

Deputata Partidului Actiune si Solidaritate, Olesea Stamate, care este unul dintre autorii raportului, a declarat in plenul Parlamentului ca activitatea CNA în perioada anilor 2016-2021 a fost nesatisfăcătoare în prevenirea corupției. CNA nu a fost independent în activitatea sa, iar conducerea Centrului din această perioadă nu a organizat și nu a asigurat aplicarea legislației anticorupție într-o maniera eficientă.

Pentru demisia lui Ruslan Flocea au votat 56 de deputați ai Partidului Acțiune si Solidaritate. Deputații comuniști și socialiști au votat împotrivă, iar deputații Partidului politic Șor nu au votat.

#numit #candidat #parlament

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Noi cerințe de calitate pentru pâinea și pastele făinoase au fost aprobate în cadrul ședinței Guvernului din 3 decembrie. Documentul introduce un cadru actualizat la regulile existente din 2007.

Regulamentul acoperă toate etapele lanțului alimentar, de la selecția materiilor prime până la depozitarea produsului final. Sunt definite clar tipurile de produse de panificație, inclusiv cele proaspete, congelate, cu umplutură sau fără, sortimente cu umiditate redusă sau produse tradiționale precum lipia, lavașul ori ciabatta, dar și pastele făinoase în diverse categorii, inclusiv cele fără gluten. Documentul conține clasificări precise pentru fiecare grupă de produse și descrie caracteristicile fizico-chimice admise, de la gradul de porozitate a miezului pâinii până la elasticitatea pastelor după fierbere, cu variații în funcție de tipul de făină utilizat.

Pe segmentul materiilor prime sunt introduse cerințe obligatorii: sarea folosită la panificație trebuie să fie iodată, apa trebuie să respecte parametrii legii privind calitatea apei potabile, iar ingredientele și produsele sunt supuse limitelor maxime de contaminanți stabilite în regulamentele sanitare. De asemenea, se impune respectarea condițiilor de depozitare: pâinea, chiflele, produsele tradiționale și cele fără gluten trebuie păstrate la minimum 6°C, cu umiditate de cel mult 75%, iar aluatul foietaj are nevoie de aproximativ 18°C. Pentru produsele congelate și semifabricatele din aluat se menține temperatura obligatorie de minus 18°C, pentru a asigura calitatea și siguranța alimentară.

Noile norme cer ca producătorii să documenteze trasabilitatea loturilor, să aplice proceduri de autocontrol și să fie pregătiți să retragă de pe piață produsele neconforme. Produsele trebuie comercializate astfel încât să își păstreze proprietățile nutritive și senzoriale, iar etichetarea lor trebuie să fie clară, completă și conformă legislației privind informarea consumatorului. Totodată, transportarea și distribuția se vor putea face doar cu mijloace autorizate sanitar-veterinar, pentru a preveni deteriorarea sau contaminarea.

Normele introduc și un capitol distinct pentru panificația fără gluten, precum și pentru produsele fortificate cu fier și acid folic — domenii abordate pentru prima dată într-o reglementare națională, în contextul creșterii consumului de produse specializate.

Noile cerințe vor intra în vigoare peste trei luni de la publicarea în Monitorul Oficial, timp în care întreprinderile își vor ajusta procedurile tehnologice, documentația și condițiile de producție. Controlul aplicării acestora revine Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor.

#reguli noi #produse de panificatie #paine