Capo di tutti capi! Un absolvent de la Oxford a primit girul deputaților la șefia CNA

Secretarul de stat al Ministerului Justiției, Iulian Rusu, candidatul majorității Parlamentare la funcția de șef al Centrului Național Anticorupție a fost votat, în ședința de astăzi a Parlamentului, la funcția de director CNA.

Prevenția este cheia succesului pentru cetățenii care înțeleg mesajul legii. Pentru soluționarea corupției mari este transparența unde circulă foarte multe fonduri. Ce am să propun după analiza dosarelor sunt soluții inclusiv legislative pentru a nu permite licitații trucate pentru a asigura spectrul de control al persoanelor care participă în contractele cu sectorul public. Interdicția întreprinderilor din off shore o să aplic prevederea pentru ca respectivele companii să nu participe în tranzacțiile cu statul. Cu cât mai puțin cash este în mâinile oamenilor cu atât scade riscul ca persoanele să fie corupte”, a afirmat Rusu la solicitarea deputaților de a explica acțiunile pe care le va face după ce va fi numit.

Iulian Rusu este de profesie jurist. Este absolvent al Universității Oxford. Are titlu de magistru în drept, cu experiență profesională de peste 20 de ani, inclusiv în domeniul justiției. În ultimii 3 ani a deținut funcția de director executiv al Institutului pentru Politici și Reforme Europene și a contribuit cu expertiză valoroasă în mai multe proiecte și activități ce țin de sectorul justiției și anticorupție.

Potrivit legii, directorul CNA este numit de către Parlament cu votul majorității deputaților aleși, la propunerea a cel puțin 20 de parlamentari, cu avizul pozitiv al Comisiei juridice, numiri și imunități. Funcția de director CNA a rămas vacantă în noiembrie 2021, când fostul șef, Ruslan Flocea, a fost demis de majoritatea parlamentară PAS.

La sfârșitul anului trecut, fostul șef al CNA, Ruslan Flocea, a fost demis de Parlament. Aceasta, după ce în plen a fost prezentat Raportul de evaluare a activității CNA pentru perioada ianuarie 2016 – septembrie 2021. Ruslan Flocea nu s-a prezentat în fața deputaților, menționând mai devreme ca audierile reprezintă sunt un exercițiu formal, din moment ce decizia de a-l demite a fost deja luată.

Deputata Partidului Actiune si Solidaritate, Olesea Stamate, care este unul dintre autorii raportului, a declarat in plenul Parlamentului ca activitatea CNA în perioada anilor 2016-2021 a fost nesatisfăcătoare în prevenirea corupției. CNA nu a fost independent în activitatea sa, iar conducerea Centrului din această perioadă nu a organizat și nu a asigurat aplicarea legislației anticorupție într-o maniera eficientă.

Pentru demisia lui Ruslan Flocea au votat 56 de deputați ai Partidului Acțiune si Solidaritate. Deputații comuniști și socialiști au votat împotrivă, iar deputații Partidului politic Șor nu au votat.

#numit #candidat #parlament

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.