Capo di tutti capi! Un absolvent de la Oxford a primit girul deputaților la șefia CNA

Secretarul de stat al Ministerului Justiției, Iulian Rusu, candidatul majorității Parlamentare la funcția de șef al Centrului Național Anticorupție a fost votat, în ședința de astăzi a Parlamentului, la funcția de director CNA.

Prevenția este cheia succesului pentru cetățenii care înțeleg mesajul legii. Pentru soluționarea corupției mari este transparența unde circulă foarte multe fonduri. Ce am să propun după analiza dosarelor sunt soluții inclusiv legislative pentru a nu permite licitații trucate pentru a asigura spectrul de control al persoanelor care participă în contractele cu sectorul public. Interdicția întreprinderilor din off shore o să aplic prevederea pentru ca respectivele companii să nu participe în tranzacțiile cu statul. Cu cât mai puțin cash este în mâinile oamenilor cu atât scade riscul ca persoanele să fie corupte”, a afirmat Rusu la solicitarea deputaților de a explica acțiunile pe care le va face după ce va fi numit.

Iulian Rusu este de profesie jurist. Este absolvent al Universității Oxford. Are titlu de magistru în drept, cu experiență profesională de peste 20 de ani, inclusiv în domeniul justiției. În ultimii 3 ani a deținut funcția de director executiv al Institutului pentru Politici și Reforme Europene și a contribuit cu expertiză valoroasă în mai multe proiecte și activități ce țin de sectorul justiției și anticorupție.

Potrivit legii, directorul CNA este numit de către Parlament cu votul majorității deputaților aleși, la propunerea a cel puțin 20 de parlamentari, cu avizul pozitiv al Comisiei juridice, numiri și imunități. Funcția de director CNA a rămas vacantă în noiembrie 2021, când fostul șef, Ruslan Flocea, a fost demis de majoritatea parlamentară PAS.

La sfârșitul anului trecut, fostul șef al CNA, Ruslan Flocea, a fost demis de Parlament. Aceasta, după ce în plen a fost prezentat Raportul de evaluare a activității CNA pentru perioada ianuarie 2016 – septembrie 2021. Ruslan Flocea nu s-a prezentat în fața deputaților, menționând mai devreme ca audierile reprezintă sunt un exercițiu formal, din moment ce decizia de a-l demite a fost deja luată.

Deputata Partidului Actiune si Solidaritate, Olesea Stamate, care este unul dintre autorii raportului, a declarat in plenul Parlamentului ca activitatea CNA în perioada anilor 2016-2021 a fost nesatisfăcătoare în prevenirea corupției. CNA nu a fost independent în activitatea sa, iar conducerea Centrului din această perioadă nu a organizat și nu a asigurat aplicarea legislației anticorupție într-o maniera eficientă.

Pentru demisia lui Ruslan Flocea au votat 56 de deputați ai Partidului Acțiune si Solidaritate. Deputații comuniști și socialiști au votat împotrivă, iar deputații Partidului politic Șor nu au votat.

#numit #candidat #parlament

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fenomenul domiciliilor fictive, ignorat ani la rând de autoritățile române, explodează în 2025, odată cu cele mai ample verificări din ultimele decenii. Doar în acest an au fost dispuse 70.860 de anulări de domiciliu, iar numărul total al persoanelor rămase fără adresă valabilă a ajuns la 143.831 până la jumătatea lunii noiembrie. Situația afectează direct și mii de cetățeni moldoveni cu dublă cetățenie, cărora polițiștii de frontieră le-au reținut actele de identitate românești, scrie ziarulevenimentul.ro.

Ministerul Afacerilor Interne explică faptul că această avalanșă de anulări reprezintă corectarea unei vulnerabilități legislative care a persistat până în 2023. Ani la rând, mii de persoane și-au putut stabili adresa în România doar pe baza unei declarații pe propria răspundere, fără verificări privind existența reală a domiciliului. În multe cazuri, zeci sau chiar sute de persoane figurau la aceeași adresă, un fenomen întâlnit în special în Suceava și Botoșani, zone vizate și în anchete privind rețele care facilitau obținerea de acte românești pentru cetățeni din Republica Moldova, Ucraina și Federația Rusă.

Schimbarea a venit odată cu modificarea legislativă intrată în vigoare în iunie 2023, care limitează la maximum 10 numărul de persoane ce pot avea domiciliul la aceeași adresă, cu excepția membrilor familiei extinse. În baza noilor reguli, lucrătorii de evidența persoanelor au început verificările: poliția face controale la adresele declarate, persoanele sunt chemate pentru clarificări, iar atunci când se constată că nu locuiesc acolo, domiciliul este anulat în Registrul Național de Evidență a Persoanelor.

Anularea domiciliului declanșează automat o alertă administrativă în Sistemul Informatic Național de Semnalări (SINS) și în Sistemul de Informații Schengen (SIS). La frontieră, consecințele sunt imediate: polițiștii sunt obligați să rețină cartea de identitate și să o trimită autorităților competente. În perioada 2024–2025, peste 2000 de cărți de identitate românești au fost reținute în acest mod, fie din cauza alertelor generate de domiciliile anulate, fie pentru că documentele fuseseră raportate ca pierdute sau furate.

Pentru cetățenii moldoveni cu dublă cetățenie, efectul este direct: odată anulat domiciliul fictiv, buletinul devine nevalid, iar documentul este ridicat la primul control de frontieră, ceea ce afectează mobilitatea, accesul la servicii sau proceduri administrative.

Autoritățile confirmă și dimensiunea penală a fenomenului. În ultimii doi ani, procurorii și polițiștii au efectuat aproape 300 de percheziții în Suceava, Botoșani și alte județe, vizând rețele care, cu ajutorul unor funcționari publici, facilitau obținerea de acte de identitate românești pe baza unor domicilii fictive sau documente falsificate. În total, au fost ridicate peste 8.700 de acte neconforme.

Procesul de „curățare” a bazelor de date rămâne în desfășurare și este, potrivit MAI, esențial pentru credibilitatea sistemelor de identitate ale statului român. Pentru cei care au declarat corect adresa, nu există riscuri. Pentru ceilalți, însă, anulările, alertele în SIS și reținerile la frontieră vor continua.