Capo di tutti capi! Un absolvent de la Oxford a primit girul deputaților la șefia CNA

Secretarul de stat al Ministerului Justiției, Iulian Rusu, candidatul majorității Parlamentare la funcția de șef al Centrului Național Anticorupție a fost votat, în ședința de astăzi a Parlamentului, la funcția de director CNA.

Prevenția este cheia succesului pentru cetățenii care înțeleg mesajul legii. Pentru soluționarea corupției mari este transparența unde circulă foarte multe fonduri. Ce am să propun după analiza dosarelor sunt soluții inclusiv legislative pentru a nu permite licitații trucate pentru a asigura spectrul de control al persoanelor care participă în contractele cu sectorul public. Interdicția întreprinderilor din off shore o să aplic prevederea pentru ca respectivele companii să nu participe în tranzacțiile cu statul. Cu cât mai puțin cash este în mâinile oamenilor cu atât scade riscul ca persoanele să fie corupte”, a afirmat Rusu la solicitarea deputaților de a explica acțiunile pe care le va face după ce va fi numit.

Iulian Rusu este de profesie jurist. Este absolvent al Universității Oxford. Are titlu de magistru în drept, cu experiență profesională de peste 20 de ani, inclusiv în domeniul justiției. În ultimii 3 ani a deținut funcția de director executiv al Institutului pentru Politici și Reforme Europene și a contribuit cu expertiză valoroasă în mai multe proiecte și activități ce țin de sectorul justiției și anticorupție.

Potrivit legii, directorul CNA este numit de către Parlament cu votul majorității deputaților aleși, la propunerea a cel puțin 20 de parlamentari, cu avizul pozitiv al Comisiei juridice, numiri și imunități. Funcția de director CNA a rămas vacantă în noiembrie 2021, când fostul șef, Ruslan Flocea, a fost demis de majoritatea parlamentară PAS.

La sfârșitul anului trecut, fostul șef al CNA, Ruslan Flocea, a fost demis de Parlament. Aceasta, după ce în plen a fost prezentat Raportul de evaluare a activității CNA pentru perioada ianuarie 2016 – septembrie 2021. Ruslan Flocea nu s-a prezentat în fața deputaților, menționând mai devreme ca audierile reprezintă sunt un exercițiu formal, din moment ce decizia de a-l demite a fost deja luată.

Deputata Partidului Actiune si Solidaritate, Olesea Stamate, care este unul dintre autorii raportului, a declarat in plenul Parlamentului ca activitatea CNA în perioada anilor 2016-2021 a fost nesatisfăcătoare în prevenirea corupției. CNA nu a fost independent în activitatea sa, iar conducerea Centrului din această perioadă nu a organizat și nu a asigurat aplicarea legislației anticorupție într-o maniera eficientă.

Pentru demisia lui Ruslan Flocea au votat 56 de deputați ai Partidului Acțiune si Solidaritate. Deputații comuniști și socialiști au votat împotrivă, iar deputații Partidului politic Șor nu au votat.

#numit #candidat #parlament

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.