Capo di tutti capi! Un absolvent de la Oxford a primit girul deputaților la șefia CNA

Secretarul de stat al Ministerului Justiției, Iulian Rusu, candidatul majorității Parlamentare la funcția de șef al Centrului Național Anticorupție a fost votat, în ședința de astăzi a Parlamentului, la funcția de director CNA.

Prevenția este cheia succesului pentru cetățenii care înțeleg mesajul legii. Pentru soluționarea corupției mari este transparența unde circulă foarte multe fonduri. Ce am să propun după analiza dosarelor sunt soluții inclusiv legislative pentru a nu permite licitații trucate pentru a asigura spectrul de control al persoanelor care participă în contractele cu sectorul public. Interdicția întreprinderilor din off shore o să aplic prevederea pentru ca respectivele companii să nu participe în tranzacțiile cu statul. Cu cât mai puțin cash este în mâinile oamenilor cu atât scade riscul ca persoanele să fie corupte”, a afirmat Rusu la solicitarea deputaților de a explica acțiunile pe care le va face după ce va fi numit.

Iulian Rusu este de profesie jurist. Este absolvent al Universității Oxford. Are titlu de magistru în drept, cu experiență profesională de peste 20 de ani, inclusiv în domeniul justiției. În ultimii 3 ani a deținut funcția de director executiv al Institutului pentru Politici și Reforme Europene și a contribuit cu expertiză valoroasă în mai multe proiecte și activități ce țin de sectorul justiției și anticorupție.

Potrivit legii, directorul CNA este numit de către Parlament cu votul majorității deputaților aleși, la propunerea a cel puțin 20 de parlamentari, cu avizul pozitiv al Comisiei juridice, numiri și imunități. Funcția de director CNA a rămas vacantă în noiembrie 2021, când fostul șef, Ruslan Flocea, a fost demis de majoritatea parlamentară PAS.

La sfârșitul anului trecut, fostul șef al CNA, Ruslan Flocea, a fost demis de Parlament. Aceasta, după ce în plen a fost prezentat Raportul de evaluare a activității CNA pentru perioada ianuarie 2016 – septembrie 2021. Ruslan Flocea nu s-a prezentat în fața deputaților, menționând mai devreme ca audierile reprezintă sunt un exercițiu formal, din moment ce decizia de a-l demite a fost deja luată.

Deputata Partidului Actiune si Solidaritate, Olesea Stamate, care este unul dintre autorii raportului, a declarat in plenul Parlamentului ca activitatea CNA în perioada anilor 2016-2021 a fost nesatisfăcătoare în prevenirea corupției. CNA nu a fost independent în activitatea sa, iar conducerea Centrului din această perioadă nu a organizat și nu a asigurat aplicarea legislației anticorupție într-o maniera eficientă.

Pentru demisia lui Ruslan Flocea au votat 56 de deputați ai Partidului Acțiune si Solidaritate. Deputații comuniști și socialiști au votat împotrivă, iar deputații Partidului politic Șor nu au votat.

#numit #candidat #parlament

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

CFM nu este și nu va fi pasibilă privatizării, chiar și după separarea activităților și crearea noilor companii pentru transportul de pasageri și marfă, a declarat directorul Agenției Proprietății Publice, Roman Cojuhari.

Potrivit șefului APP, în urma reorganizării, societățile pe acțiuni nou create vor avea capital de stat în proporție de 100%, iar pentru acest lucru urmează să fie modificată anexa la lege. „CFM rămâne o întreprindere nepasibilă privatizării. La această etapă, societatea pe acțiuni este cu capital integral de stat”, a precizat directorul APP.

În același timp, Roman Cojuhari a subliniat că întreprinderea feroviară a intrat pe o traiectorie de stabilizare financiară, ca urmare a măsurilor de eficientizare aplicate de managementul companiei în anul 2025. Aceste acțiuni au dus la oprirea creșterii anuale a datoriilor și la începerea achitării acestora, după o perioadă îndelungată în care obligațiile financiare se acumulau constant.

„Dacă comparăm sfârșitul anului 2025 cu sfârșitul anului 2024, vedem că datoriile totale ale întreprinderii au început deja să scadă. Este un lucru important, iar explicațiile detaliate țin de conducerea Căii Ferate”, a declarat șeful Agenției Proprietății Publice.

În prezent, datoriile totale ale CFM se ridică la circa 450 de milioane de lei, însă acestea au fost reduse cu peste 15% față de anul 2024. Potrivit lui Cojuhari, această evoluție pozitivă se reflectă și în rezultatul financiar, care este mai bun decât cel înregistrat în anul precedent.

Ultimele date arată că pierderile CFM s-au cifrat la 152,4 milioane de lei în șase luni ale lui 2025, față de 156,1 milioane de lei în semestrul similar al anului 2024.