Capo di tutti capi! Un absolvent de la Oxford a primit girul deputaților la șefia CNA

Secretarul de stat al Ministerului Justiției, Iulian Rusu, candidatul majorității Parlamentare la funcția de șef al Centrului Național Anticorupție a fost votat, în ședința de astăzi a Parlamentului, la funcția de director CNA.

Prevenția este cheia succesului pentru cetățenii care înțeleg mesajul legii. Pentru soluționarea corupției mari este transparența unde circulă foarte multe fonduri. Ce am să propun după analiza dosarelor sunt soluții inclusiv legislative pentru a nu permite licitații trucate pentru a asigura spectrul de control al persoanelor care participă în contractele cu sectorul public. Interdicția întreprinderilor din off shore o să aplic prevederea pentru ca respectivele companii să nu participe în tranzacțiile cu statul. Cu cât mai puțin cash este în mâinile oamenilor cu atât scade riscul ca persoanele să fie corupte”, a afirmat Rusu la solicitarea deputaților de a explica acțiunile pe care le va face după ce va fi numit.

Iulian Rusu este de profesie jurist. Este absolvent al Universității Oxford. Are titlu de magistru în drept, cu experiență profesională de peste 20 de ani, inclusiv în domeniul justiției. În ultimii 3 ani a deținut funcția de director executiv al Institutului pentru Politici și Reforme Europene și a contribuit cu expertiză valoroasă în mai multe proiecte și activități ce țin de sectorul justiției și anticorupție.

Potrivit legii, directorul CNA este numit de către Parlament cu votul majorității deputaților aleși, la propunerea a cel puțin 20 de parlamentari, cu avizul pozitiv al Comisiei juridice, numiri și imunități. Funcția de director CNA a rămas vacantă în noiembrie 2021, când fostul șef, Ruslan Flocea, a fost demis de majoritatea parlamentară PAS.

La sfârșitul anului trecut, fostul șef al CNA, Ruslan Flocea, a fost demis de Parlament. Aceasta, după ce în plen a fost prezentat Raportul de evaluare a activității CNA pentru perioada ianuarie 2016 – septembrie 2021. Ruslan Flocea nu s-a prezentat în fața deputaților, menționând mai devreme ca audierile reprezintă sunt un exercițiu formal, din moment ce decizia de a-l demite a fost deja luată.

Deputata Partidului Actiune si Solidaritate, Olesea Stamate, care este unul dintre autorii raportului, a declarat in plenul Parlamentului ca activitatea CNA în perioada anilor 2016-2021 a fost nesatisfăcătoare în prevenirea corupției. CNA nu a fost independent în activitatea sa, iar conducerea Centrului din această perioadă nu a organizat și nu a asigurat aplicarea legislației anticorupție într-o maniera eficientă.

Pentru demisia lui Ruslan Flocea au votat 56 de deputați ai Partidului Acțiune si Solidaritate. Deputații comuniști și socialiști au votat împotrivă, iar deputații Partidului politic Șor nu au votat.

#numit #candidat #parlament

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Populația își menține statutul de creditor net al sistemului bancar. Pe acest segment, raportul „credite/depozite” a crescut de la 34,3% la 45%, ca urmare a accelerării creditării într-un ritm mai rapid decât cel al economisirii. În schimb, companiile nefinanciare au rămas creditori neți, raportul lor diminuându-se ușor de la 79,7% la 79,4%, pe fundalul scăderii soldului creditelor acordate mediului de afaceri, potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei.

Depozitele rămân principala sursă de finanțare pentru sectorul bancar din Republica Moldova, înregistrând în 2024 o creștere robustă față de anul precedent. Soldul total al depozitelor a atins nivelul de 129,1 miliarde lei, ceea ce reprezintă un avans de 13,4%. Ponderea acestora în totalul activelor bancare a ajuns la 75,9%, în creștere cu 1,9 puncte procentuale față de anul anterior, confirmând rolul dominant al economisirii în stabilitatea financiară.

În structura pe valute, depozitele în lei constituie 64,1% din total, cu un plus de 1 punct procentual față de 2023, în timp ce depozitele în valută reprezintă 35,9%. Totodată, depozitele la vedere continuă să fie preferate de clienți, ajungând la 62,3% din totalul plasamentelor, în timp ce depozitele la termen dețin 37,7%. Ambele categorii au înregistrat creșteri semnificative: +18,8% pentru depozitele la vedere și +5,4% pentru cele la termen.

Creșterea creditării într-un ritm mai alert decât cel al economisirilor a dus la majorarea raportului „credite/depozite”, care a urcat la 62,6%, cu 6,5 puncte procentuale peste nivelul din 2023. Evoluția indică o intermediere financiară mai intensă, în special pe segmentul creditelor în lei, unde raportul a crescut cu 10,6 puncte procentuale, în contextul unei creșteri accelerate a împrumuturilor față de ritmul mai lent al depozitelor în moneda națională.

La nivel valutar, raportul „credite/depozite” a înregistrat o ușoară creștere pentru USD (+1,4 puncte procentuale), în timp ce pentru EUR s-a redus cu 3 puncte procentuale, pe fundalul unei dinamici mai rapide a finanțărilor în moneda europeană.