Care este viitorul criptomonedelor pe piețele financiare. Mare dezavantaj al monedelor virtuale

Criptomonedele reprezintă o parte importantă a pieței financiare, dar nu oferă însă doar avantaje. Nu sunt reglementate de autorități, iar piața lor este una volatilă. Pot aduce rapid profit, dar se pot prăbuși în orice moment, notează cecarbusinessmagazine.ro.

Criptomonedele reprezintă bani virtuali și sunt folosite deja pe scară largă ca mijloc de plată sau pentru investiții. Piața lor nu este însă reglementată, iar datele sunt criptate printr-un sistem denumit blockchain.

Pe piețele financiare există în acest moment peste 18.000 de criptomonede în valoare de două trilioane de dolari. Au apărut din dorința investitorilor de a secretiza anumite tranzacții. Prima dintre ale a fost Bitcoin-ul, lansat în anul 2009. Este în continuare cea mai populară criptomonedă din lume.

Monedele virtuale au început să aibă tot mai mult succes și în România. În țara noastră există reglementări în materie doar pentru persoanele fizice. Dacă profitul obținut este sub 200 lei per tranzacție, acesta nu se impozitează, cu condiția ca totalul câștigurilor dintr-un an fiscal să nu depășească 600 lei. Cota de impozitare este de 10%, aplicată venitului obținut.

Nu pot înlocui băncile

Economiștii sunt însă de părere că aceste criptomonede nu pot îndeplini același rol pe piață ca și băncile. „În sistemul financiar actual, băncile furnizează capital pentru investiții și posibilități de economisire. În prezent, criptomonedele nu pot să îndeplinească rolul băncilor. Statutul speculativ al acestora reprezintă un avantaj și o oportunitate de a genera profit pentru cea mai mare parte a utilizatorilor din domeniu, dar nu pot garanta beneficiile oferite de bănci în sfera economică, cele din urmă fiind reglementate de reguli impuse de un guvern.

Pe de o parte, utilizarea criptomonedelor înseamnă eliminarea terților implicați în procesul plăților, cum sunt băncile, și totodată și a taxelor percepute pentru administrarea conturilor. Pe de altă parte, excluderea băncilor semnifică eliminarea controlului statului“, explică profesorii de la Academia de Studii Economice din București.

Multe dezavantaje

Acest tip de monede este preferat și de infractori care doresc să își ascundă astfel afacerile ilegale. Dacă pentru monedele clasice se pot face previziuni destul de clare pentru viitor, piața criptomonedelor nu este una stabilă.

„Există și părți mai puțin bune în materie de criptomonede, organizațiile criminale preferând confidențialitatea oferită de acestea pentru a-și susține cauzele, indiferent că vorbim despre traficanții de droguri sau despre teroriști.

Probabil că dacă în viitor se vor aplica reglementări specifice cu privire la tranzacționarea și utilizarea criptomonedelor de către instituțiile statului, ele vor prima în materie de investiții.

Însă până atunci, nesiguranța îi îndeamnă pe mulți să refuze investițiile pe o piață atât de imprevizibilă. Viitorul este greu de previzionat în domeniul economic, indiferent de cât de mult evoluează tehnologia. Evenimentele politice sau sociale precum pandemia de COVID-19 sau războiul din Ucraina au întotdeauna un impact asupra vieții oamenilor de pretutindeni“, mai explică profesorii.

Piață nesigură

Economiștii sunt de părere că investițiile în criptomonede pot aduce un profit rapid, dar pe de altă parte sunt plină de incertitudini. Cei care investesc în astfel de monede trebuie să fie pregătiți și să piardă sume mari de bani.

„ Considerăm că fenomenul crypto va continua să avanseze, fiind apreciat de cei ce vor câștiguri rapide. Având în vedere că autoritățile statului nu vor veni prea curând cu reglementări în privința criptomonedelor, instabilitatea acestora nu oferă siguranță.

Caracterul lor complex le face mai greu de utilizat de către cei care nu au cunoștințe tehnologice sau economice în materie de tendințe și analize. Ținând cont de complexitatea lor, cei mai mulți aleg să folosească platformele deja existente pe piață, cum ar fi PayPal, utilizând bani reali.

Deși și băncile s-au dovedit a fi vulnerabile anterior, cum a fost cazul în 2008 odată cu apariția crizei globale, acestea au primit ajutor din partea statului, cooperând pentru restabilirea sistemului. Nu se poate aprecia că oamenii sunt mai încrezători în bănci, dar totuși ele oferă ceea ce criptomonedele nu o pot face pentru un om de rând: siguranță“, este concluzia specialiștilor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Monede #crypto #bănci

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statele Unite au început să aplice un tarif vamal unilateral de 10% pentru toate importurile provenite din numeroase țări, marcând o ruptură majoră față de sistemul global de comerț bazat pe acorduri reciproce, instaurat după al Doilea Război Mondial, notează Reuters.

Noile tarife au intrat în vigoare sâmbătă, la 12:01 (ora coastei de est), î n toate porturile maritime, aeroporturile și depozitele vamale din SUA. Săptămâna viitoare vor intra în vigoare și tarife suplimentare – cuprinse între 11% și 50% – pentru bunurile din 57 de țări, printre care China, Uniunea Europeană și Israel.

„Este cea mai importantă decizie comercială din viața noastră”, a declarat Kelly Ann Shaw, avocat specializat în comerț internațional și fost consilier la Casa Albă. „Este un cutremur în regulile jocului global”, a adăugat ea.

Decizia lui Trump a avut un efect devastator asupra piețelor financiare: indicele S&P 500 a pierdut 5.000 de miliarde de dolari în doar două zile, în timp ce prețurile petrolului și ale materiilor prime au scăzut brusc din cauza temerilor privind o nouă recesiune mondială.

Tariful de 20% se va aplica produselor din UE. Produsele din China vor fi taxate cu 34%, ceea ce ridică nivelul total al tarifelor impuse de Trump asupra importurilor chinezești la 54%. Israelul se va confrunta cu un tarif de 17%. Vietnamul, vizat cu un tarif de 46%, a acceptat să discute un acord cu SUA. Japonia ar putea fi afectată de o taxă de 24%. Taiwanul a trimis oficiali în SUA pentru negocieri.
Canada și Mexicul sunt scutite de noile tarife, dar rămân afectate de altele mai vechi, de 25%.

Un buletin al Vămii SUA prevede o perioadă de grație de 51 de zile pentru mărfurile deja încărcate spre SUA înainte de ora intrării în vigoare, cu condiția să ajungă până la 27 mai.

Președintele Franței, Emmanuel Macron, a declarat pe platforma X că „războiul comercial nu este în interesul nimănui” și a cerut unitate în fața crizei. Premierul britanic Keir Starmer a spus că este pregătit să susțină afacerile britanice cu o „politică industrială robustă”, în timp ce urmărește obținerea unui acord comercial cu SUA care să excludă Regatul Unit de la noile tarife.

Premierul israelian Benjamin Netanyahu va merge la Washington duminică pentru discuții directe cu Trump, în timp ce presa din Japonia a relatat că premierul Shigeru Ishiba cere o discuție telefonică urgentă cu liderul american.

Deși ordinul prezidențial prevede excepții pentru aproximativ 1.000 de categorii de produse – inclusiv medicamente, uraniu și semiconductori – administrația Trump analizează extinderea tarifelor inclusiv asupra unora dintre acestea.

Elon Musk, apropiat al lui Trump, a declarat în cadrul unui eveniment politic din Italia că speră într-un viitor cu „tarife zero” între SUA și Europa.