Care este viitorul criptomonedelor pe piețele financiare. Mare dezavantaj al monedelor virtuale

Criptomonedele reprezintă o parte importantă a pieței financiare, dar nu oferă însă doar avantaje. Nu sunt reglementate de autorități, iar piața lor este una volatilă. Pot aduce rapid profit, dar se pot prăbuși în orice moment, notează cecarbusinessmagazine.ro.

Criptomonedele reprezintă bani virtuali și sunt folosite deja pe scară largă ca mijloc de plată sau pentru investiții. Piața lor nu este însă reglementată, iar datele sunt criptate printr-un sistem denumit blockchain.

Pe piețele financiare există în acest moment peste 18.000 de criptomonede în valoare de două trilioane de dolari. Au apărut din dorința investitorilor de a secretiza anumite tranzacții. Prima dintre ale a fost Bitcoin-ul, lansat în anul 2009. Este în continuare cea mai populară criptomonedă din lume.

Monedele virtuale au început să aibă tot mai mult succes și în România. În țara noastră există reglementări în materie doar pentru persoanele fizice. Dacă profitul obținut este sub 200 lei per tranzacție, acesta nu se impozitează, cu condiția ca totalul câștigurilor dintr-un an fiscal să nu depășească 600 lei. Cota de impozitare este de 10%, aplicată venitului obținut.

Nu pot înlocui băncile

Economiștii sunt însă de părere că aceste criptomonede nu pot îndeplini același rol pe piață ca și băncile. „În sistemul financiar actual, băncile furnizează capital pentru investiții și posibilități de economisire. În prezent, criptomonedele nu pot să îndeplinească rolul băncilor. Statutul speculativ al acestora reprezintă un avantaj și o oportunitate de a genera profit pentru cea mai mare parte a utilizatorilor din domeniu, dar nu pot garanta beneficiile oferite de bănci în sfera economică, cele din urmă fiind reglementate de reguli impuse de un guvern.

Pe de o parte, utilizarea criptomonedelor înseamnă eliminarea terților implicați în procesul plăților, cum sunt băncile, și totodată și a taxelor percepute pentru administrarea conturilor. Pe de altă parte, excluderea băncilor semnifică eliminarea controlului statului“, explică profesorii de la Academia de Studii Economice din București.

Multe dezavantaje

Acest tip de monede este preferat și de infractori care doresc să își ascundă astfel afacerile ilegale. Dacă pentru monedele clasice se pot face previziuni destul de clare pentru viitor, piața criptomonedelor nu este una stabilă.

„Există și părți mai puțin bune în materie de criptomonede, organizațiile criminale preferând confidențialitatea oferită de acestea pentru a-și susține cauzele, indiferent că vorbim despre traficanții de droguri sau despre teroriști.

Probabil că dacă în viitor se vor aplica reglementări specifice cu privire la tranzacționarea și utilizarea criptomonedelor de către instituțiile statului, ele vor prima în materie de investiții.

Însă până atunci, nesiguranța îi îndeamnă pe mulți să refuze investițiile pe o piață atât de imprevizibilă. Viitorul este greu de previzionat în domeniul economic, indiferent de cât de mult evoluează tehnologia. Evenimentele politice sau sociale precum pandemia de COVID-19 sau războiul din Ucraina au întotdeauna un impact asupra vieții oamenilor de pretutindeni“, mai explică profesorii.

Piață nesigură

Economiștii sunt de părere că investițiile în criptomonede pot aduce un profit rapid, dar pe de altă parte sunt plină de incertitudini. Cei care investesc în astfel de monede trebuie să fie pregătiți și să piardă sume mari de bani.

„ Considerăm că fenomenul crypto va continua să avanseze, fiind apreciat de cei ce vor câștiguri rapide. Având în vedere că autoritățile statului nu vor veni prea curând cu reglementări în privința criptomonedelor, instabilitatea acestora nu oferă siguranță.

Caracterul lor complex le face mai greu de utilizat de către cei care nu au cunoștințe tehnologice sau economice în materie de tendințe și analize. Ținând cont de complexitatea lor, cei mai mulți aleg să folosească platformele deja existente pe piață, cum ar fi PayPal, utilizând bani reali.

Deși și băncile s-au dovedit a fi vulnerabile anterior, cum a fost cazul în 2008 odată cu apariția crizei globale, acestea au primit ajutor din partea statului, cooperând pentru restabilirea sistemului. Nu se poate aprecia că oamenii sunt mai încrezători în bănci, dar totuși ele oferă ceea ce criptomonedele nu o pot face pentru un om de rând: siguranță“, este concluzia specialiștilor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Monede #crypto #bănci

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Centrala hidroelectrică de la Costești ar putea să-și dubleze capacitatea de generare a energiei electrice prin extinderea surselor de producere cu ajutorul energiei regenerabile. Proiectele ambițioase au fost prezentate ministrului Energiei, Dorin Junghietu, în cadrul unei vizite de documentare la Întreprinderea de Stat „Nodul Hidroenergetic Costești”.

Potrivit administrației întreprinderii, în frunte cu Igor Cibotaru, sunt pregătite studii de fezabilitate pentru instalarea unui parc fotovoltaic plutitor și a unui parc eolian, fiecare cu o capacitate de 5 până la 10 MW. Acestea vor fi completate cu baterii pentru stocarea energiei electrice, transformând nodul într-un important actor pe piața energiei, inclusiv pe cea de echilibrare, odată cu lansarea piețelor pe termen scurt.

Investițiile ar urma să fie acoperite din sursele proprii ale întreprinderii, acumulate în anii precedenți din profitul net reinvestit în dezvoltarea infrastructurii.

„Prin diversificarea surselor – apă, aer și soare – vom reduce dependența de o singură tehnologie și vom crește stabilitatea sistemului energetic național,” a declarat administratorul Cibotaru.

În prezent, centrala funcționează cu un singur generator de 16 MW, pus în funcțiune în 1978, și produce circa 65 milioane kWh anual – echivalentul a aproximativ 6% din energia electrică generată pe plan intern. Activitatea sa depinde de deciziile grupului operativ moldo-român, care gestionează debitul de apă din lacul de acumulare Costești.

Lacul de acumulare Costești, al doilea ca mărime din țară după cel de la Dubăsari, se întinde pe 70 km în susul râului Prut și are o suprafață de 59 km², o capacitate de 1,285 miliarde metri cubi și o adâncime maximă de 43 metri.

Dacă proiectele vor primi undă verde de la Consiliul de administrație, centrala de la Costești ar putea deveni un exemplu regional de tranziție energetică durabilă.