TOPUL „rușinii”! Constructorii auto care au avut cele mai multe rechemări și retrageri în 2022

Ford este constructorul cu cele mai multe rechemări și retrageri și în 2022. Nu mai puțin de 67 de retrageri și recehemări a emis Ford pe parcursul anului 2022, conform datelor strânse de NHTSA (National Highway Traffic Safety Administration).

Practic, în 2022, n-a trecut o săptămână fără ca Ford să emită un recall.

Recordul negativ înregistrat de Ford a fost, probabil, și unul dintre motivele pentru care Farley a ales să fie atât de deschis cu privire la problemele pe care le traversează Ford.

„Situația în care ne aflăm nu a apărut peste noapte, iar remedierea ei este un proces de durată, unul care va dura mai mulți ani,” a spus Farley, care este probabil conștient că, în total, peste 8,6 milioane de vehicule Ford au fost afectate de rechemări în 2022 – asta în condițiile în care, în total, producătorii auto de pe piața din SUA au emis 390 de rechemări sau retrageri anul trecut.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește-ne pe TELEGRAM!

Pe poziția a doua în acest top al rușinii se află, în mod poate neașteptat, Volkswagen, dar diferența dintre Volkswagen și Ford este considerabilă: germanii au emis 45 de „recalls” în 2022, cu doar două mai multe decât Daimler Trucks care ocupă poziția a treia.

În cazul Volkswagen, cele 45 de rechemări au afectat circa 1 milion de autovehicule, iar rechemările modelelor comerciale Daimler au afectat puțin peste 270.000 de autovehicule. Grupul Stellantis ocupă poziția a patra cu 38 de rechemări (dar care au afectat peste 3 milioane de mașini). În schimb, rivalii de la General Motors, au emis doar 30 de rechemări, însă au fost afectate multe mașini: aproape 3,3 milioane.

Motivele pentru care Ford a trebuit să-și anunțe clienții că trebuie să revină cu mașinile personale au fost dintre cele mai diverse. De pildă, în noiembrie, a fost emisă o atenționare către proprietarii de Ford Bronco Sport și Ford Escape (aproximativ 500.000 de mașini afectate) conform căreia aceștia ar trebui să treacă pe la service deoarece există pericolul apariției unor incendii la niște subansamble. Tot în noiembrie, 450.000 de Ford-uri F-150 au fost rechemate deoarece exista pericolul de cedare a ștergătoarelor. Tot în 2022 a fost afectat și Mustang-ul Mach E de probleme, anume aproape 50.000 de exemplare la care a fost detectat riscul pierderii de putere din motoarele electrice.

#topul rusinii #rechemari #retrageri #constructori auto #Ford

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.