Care este viitorul criptomonedelor pe piețele financiare. Mare dezavantaj al monedelor virtuale

Criptomonedele reprezintă o parte importantă a pieței financiare, dar nu oferă însă doar avantaje. Nu sunt reglementate de autorități, iar piața lor este una volatilă. Pot aduce rapid profit, dar se pot prăbuși în orice moment, notează cecarbusinessmagazine.ro.

Criptomonedele reprezintă bani virtuali și sunt folosite deja pe scară largă ca mijloc de plată sau pentru investiții. Piața lor nu este însă reglementată, iar datele sunt criptate printr-un sistem denumit blockchain.

Pe piețele financiare există în acest moment peste 18.000 de criptomonede în valoare de două trilioane de dolari. Au apărut din dorința investitorilor de a secretiza anumite tranzacții. Prima dintre ale a fost Bitcoin-ul, lansat în anul 2009. Este în continuare cea mai populară criptomonedă din lume.

Monedele virtuale au început să aibă tot mai mult succes și în România. În țara noastră există reglementări în materie doar pentru persoanele fizice. Dacă profitul obținut este sub 200 lei per tranzacție, acesta nu se impozitează, cu condiția ca totalul câștigurilor dintr-un an fiscal să nu depășească 600 lei. Cota de impozitare este de 10%, aplicată venitului obținut.

Nu pot înlocui băncile

Economiștii sunt însă de părere că aceste criptomonede nu pot îndeplini același rol pe piață ca și băncile. „În sistemul financiar actual, băncile furnizează capital pentru investiții și posibilități de economisire. În prezent, criptomonedele nu pot să îndeplinească rolul băncilor. Statutul speculativ al acestora reprezintă un avantaj și o oportunitate de a genera profit pentru cea mai mare parte a utilizatorilor din domeniu, dar nu pot garanta beneficiile oferite de bănci în sfera economică, cele din urmă fiind reglementate de reguli impuse de un guvern.

Pe de o parte, utilizarea criptomonedelor înseamnă eliminarea terților implicați în procesul plăților, cum sunt băncile, și totodată și a taxelor percepute pentru administrarea conturilor. Pe de altă parte, excluderea băncilor semnifică eliminarea controlului statului“, explică profesorii de la Academia de Studii Economice din București.

Multe dezavantaje

Acest tip de monede este preferat și de infractori care doresc să își ascundă astfel afacerile ilegale. Dacă pentru monedele clasice se pot face previziuni destul de clare pentru viitor, piața criptomonedelor nu este una stabilă.

„Există și părți mai puțin bune în materie de criptomonede, organizațiile criminale preferând confidențialitatea oferită de acestea pentru a-și susține cauzele, indiferent că vorbim despre traficanții de droguri sau despre teroriști.

Probabil că dacă în viitor se vor aplica reglementări specifice cu privire la tranzacționarea și utilizarea criptomonedelor de către instituțiile statului, ele vor prima în materie de investiții.

Însă până atunci, nesiguranța îi îndeamnă pe mulți să refuze investițiile pe o piață atât de imprevizibilă. Viitorul este greu de previzionat în domeniul economic, indiferent de cât de mult evoluează tehnologia. Evenimentele politice sau sociale precum pandemia de COVID-19 sau războiul din Ucraina au întotdeauna un impact asupra vieții oamenilor de pretutindeni“, mai explică profesorii.

Piață nesigură

Economiștii sunt de părere că investițiile în criptomonede pot aduce un profit rapid, dar pe de altă parte sunt plină de incertitudini. Cei care investesc în astfel de monede trebuie să fie pregătiți și să piardă sume mari de bani.

„ Considerăm că fenomenul crypto va continua să avanseze, fiind apreciat de cei ce vor câștiguri rapide. Având în vedere că autoritățile statului nu vor veni prea curând cu reglementări în privința criptomonedelor, instabilitatea acestora nu oferă siguranță.

Caracterul lor complex le face mai greu de utilizat de către cei care nu au cunoștințe tehnologice sau economice în materie de tendințe și analize. Ținând cont de complexitatea lor, cei mai mulți aleg să folosească platformele deja existente pe piață, cum ar fi PayPal, utilizând bani reali.

Deși și băncile s-au dovedit a fi vulnerabile anterior, cum a fost cazul în 2008 odată cu apariția crizei globale, acestea au primit ajutor din partea statului, cooperând pentru restabilirea sistemului. Nu se poate aprecia că oamenii sunt mai încrezători în bănci, dar totuși ele oferă ceea ce criptomonedele nu o pot face pentru un om de rând: siguranță“, este concluzia specialiștilor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Monede #crypto #bănci

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernul renunță la varianta inițială de majorare și uniformizare a TVA, după reacțiile din spațiul public, iar noile modificări fiscale vor fi mai moderate și vor proteja consumatorii vulnerabili, a deckarat premierul Vasile Tofan în cadrul emisiunii Secretele Puterii de la Jurnal TV.

Șeful Executivului a precizat că TVA redus va fi menținut pentru alimentele de bază, precum pâinea, laptele, legumele, fructele și cartofii, iar modificările vor fi introduse gradual.

Totodată, Guvernul nu va modifica regimul fiscal pentru consumul de energie și gaze în sezonul rece. Noile reguli vor intra în vigoare abia de la 1 aprilie 2027.

Potrivit premierului, pentru gazele naturale, primii 150 de metri cubi consumați lunar vor rămâne taxați cu TVA de 8%, iar pentru consumul care depășește acest prag se va aplica cota standard de 20%. Vasile Tofan a explicat că aproximativ 86% dintre gospodării consumă sub 150 de metri cubi de gaz în perioada rece, astfel încât majoritatea populației nu va fi afectată de schimbare.

Un mecanism similar va fi aplicat și la energia electrică. Primii 100 kWh vor rămâne taxați cu TVA de 0%, iar energia consumată peste acest nivel va fi impozitată cu TVA de 20%.

În același timp, Executivul pregătește majorări de taxe pentru produsele considerate nocive și pentru anumite sectoare economice. Premierul a anunțat că vor crește accizele la tutun și alcool, precum și taxele aplicate jocurilor de noroc.

Tofan a argumentat că moldovenii cheltuie anual aproximativ 10 miliarde de lei, echivalentul a 2,5% din PIB, pe jocurile de noroc, iar suma ar putea ajunge la 20 de miliarde de lei dacă este luată în calcul și piața ilegală. El a precizat însă că taxarea va fi calibrată astfel încât să nu încurajeze migrarea jucătorilor către piața neagră.

O altă măsură anunțată în premieră vizează sistemul bancar. Guvernul intenționează să majoreze cu 50% impozitul pe profitul băncilor, de la 12% la 18%, măsură care va fi aplicată doar pentru anul fiscal 2027.

Premierul a recunoscut că o taxare mai mare a băncilor poate reduce capacitatea de creditare, însă a spus că Executivul a analizat riscurile și consideră că beneficiile depășesc efectele negative. Potrivit estimărilor prezentate de Tofan, măsura ar urma să aducă la buget aproximativ 600 de milioane de lei într-un singur an.