Care este viitorul criptomonedelor pe piețele financiare. Mare dezavantaj al monedelor virtuale

Criptomonedele reprezintă o parte importantă a pieței financiare, dar nu oferă însă doar avantaje. Nu sunt reglementate de autorități, iar piața lor este una volatilă. Pot aduce rapid profit, dar se pot prăbuși în orice moment, notează cecarbusinessmagazine.ro.

Criptomonedele reprezintă bani virtuali și sunt folosite deja pe scară largă ca mijloc de plată sau pentru investiții. Piața lor nu este însă reglementată, iar datele sunt criptate printr-un sistem denumit blockchain.

Pe piețele financiare există în acest moment peste 18.000 de criptomonede în valoare de două trilioane de dolari. Au apărut din dorința investitorilor de a secretiza anumite tranzacții. Prima dintre ale a fost Bitcoin-ul, lansat în anul 2009. Este în continuare cea mai populară criptomonedă din lume.

Monedele virtuale au început să aibă tot mai mult succes și în România. În țara noastră există reglementări în materie doar pentru persoanele fizice. Dacă profitul obținut este sub 200 lei per tranzacție, acesta nu se impozitează, cu condiția ca totalul câștigurilor dintr-un an fiscal să nu depășească 600 lei. Cota de impozitare este de 10%, aplicată venitului obținut.

Nu pot înlocui băncile

Economiștii sunt însă de părere că aceste criptomonede nu pot îndeplini același rol pe piață ca și băncile. „În sistemul financiar actual, băncile furnizează capital pentru investiții și posibilități de economisire. În prezent, criptomonedele nu pot să îndeplinească rolul băncilor. Statutul speculativ al acestora reprezintă un avantaj și o oportunitate de a genera profit pentru cea mai mare parte a utilizatorilor din domeniu, dar nu pot garanta beneficiile oferite de bănci în sfera economică, cele din urmă fiind reglementate de reguli impuse de un guvern.

Pe de o parte, utilizarea criptomonedelor înseamnă eliminarea terților implicați în procesul plăților, cum sunt băncile, și totodată și a taxelor percepute pentru administrarea conturilor. Pe de altă parte, excluderea băncilor semnifică eliminarea controlului statului“, explică profesorii de la Academia de Studii Economice din București.

Multe dezavantaje

Acest tip de monede este preferat și de infractori care doresc să își ascundă astfel afacerile ilegale. Dacă pentru monedele clasice se pot face previziuni destul de clare pentru viitor, piața criptomonedelor nu este una stabilă.

„Există și părți mai puțin bune în materie de criptomonede, organizațiile criminale preferând confidențialitatea oferită de acestea pentru a-și susține cauzele, indiferent că vorbim despre traficanții de droguri sau despre teroriști.

Probabil că dacă în viitor se vor aplica reglementări specifice cu privire la tranzacționarea și utilizarea criptomonedelor de către instituțiile statului, ele vor prima în materie de investiții.

Însă până atunci, nesiguranța îi îndeamnă pe mulți să refuze investițiile pe o piață atât de imprevizibilă. Viitorul este greu de previzionat în domeniul economic, indiferent de cât de mult evoluează tehnologia. Evenimentele politice sau sociale precum pandemia de COVID-19 sau războiul din Ucraina au întotdeauna un impact asupra vieții oamenilor de pretutindeni“, mai explică profesorii.

Piață nesigură

Economiștii sunt de părere că investițiile în criptomonede pot aduce un profit rapid, dar pe de altă parte sunt plină de incertitudini. Cei care investesc în astfel de monede trebuie să fie pregătiți și să piardă sume mari de bani.

„ Considerăm că fenomenul crypto va continua să avanseze, fiind apreciat de cei ce vor câștiguri rapide. Având în vedere că autoritățile statului nu vor veni prea curând cu reglementări în privința criptomonedelor, instabilitatea acestora nu oferă siguranță.

Caracterul lor complex le face mai greu de utilizat de către cei care nu au cunoștințe tehnologice sau economice în materie de tendințe și analize. Ținând cont de complexitatea lor, cei mai mulți aleg să folosească platformele deja existente pe piață, cum ar fi PayPal, utilizând bani reali.

Deși și băncile s-au dovedit a fi vulnerabile anterior, cum a fost cazul în 2008 odată cu apariția crizei globale, acestea au primit ajutor din partea statului, cooperând pentru restabilirea sistemului. Nu se poate aprecia că oamenii sunt mai încrezători în bănci, dar totuși ele oferă ceea ce criptomonedele nu o pot face pentru un om de rând: siguranță“, este concluzia specialiștilor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Monede #crypto #bănci

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.