Care sunt brandurile de lux cu cea mai bună valoare la revânzare

Ceasurile Rolex continuă să fie o investiție, iar Bottega Veneta este brandul fashion cu cea mai puternică ascensiune în ultimul an – este concluzia unui studiu realizat de un site specializat în compararea prețurilor și analiza modului în care evoluează în timp valoarea obiectelor de lux, scrie forbes.ro.

Fiindcă traversăm o perioadă aflată sub zodia imprevizibilului, dar nu vrem să renunțăm la lucrurile care ne fac viața frumoasă, site-ul Rebag a elaborat o analiză care poate fi de ajutor în eventualitatea în care ne propunem să ne rentabilizăm obiceiurile de cumpărare.

Rebag a analizat modul în care trecerea timpului afectează prețul obiectelor de lux: ceasuri, bijuterii și genți. Website-ul a folosit pentru acest studiu un instrument dezvoltat in-house, denumit CLAIR (Comprehensive Luxury Appraisal Index for Resale).

Hermès, Chanel și Louis Vuitton continuă să fie cele mai importante nume în moda de lux – le avantajează tradiția și modul în care își asigură controlul asupra prețului și portofoliului, arată studiul Rebag.

Cel mai bine „îmbătrânesc” gențile Hermès, Chanel și Louis Vuitton, în timp ce în zona rarefiată a orologeriei de lux, anumite modele de ceasuri Rolex se dovedesc a fi o investiție inspirată, valoarea lor crescând odată cu trecerea timpului. În ceea ce privește bijuteriile, Van Cleef & Arpels este numele alegerii înțelepte.

Hermès ocupă prima poziție a topului realizat de platfroma online Rebag: la revânzare, gențile Birkin obțin până la 90% din prețul inițial. Pe poziția a doua se află gențile Louis Vuitton, care păstrează 80% din prețul de vânzare, cu 17 procente mai mult decât anul trecut, iar locul al treilea este ocupat de Chanel, cu 75% (creștere de 12% față de 2020).

Louis Vuitton Eva

Accesoriile de mici dimensiuni își conservă cel mai bine valoarea: portofelele pot aduce profit la revânzare (valoarea lor crește cu două procente peste prețul inițial), poșetele păstrează 97% din valoarea inițială iar trusele cosmetice – 92%.

Cât despre branduri – accesoriile Louis Vuitton se află pe prima poziție cu 92%, urmate de Saint Laurent cu 80% și Chanel cu 79%.

Set Van Cleef & Arpels din aur, rubine, safire și diamante

Bijuteriile high-end Van Cleef & Arpels aduc la revânzare 95% din prețul inițial, ceasurile Rolex – 82%, iar ceasurile și bijuteriile Cartier – 74%.

Analiza Rebag arată în mod specific că, în momentul de față, cele mai căutate produse în sectorul accesoriilor de lux sunt sunt geanta Louis Vuitton Eva (167%), ceasul Rolex Oyster Perpetual Submariner Automatic Watch Stainless Steel și Cerachrom 40 (116%) și brățara Cartier Love (102%) – în paranteze este notată valoarea la revânzare comparativ cu prețul de retail.

Platforma online estimează că în perioada următoare brandurile ale căror produse își vor conserva foarte bine valoarea sunt Tiffany & Co.’s (datorită noilor ambasadori, Beyoncé și Jay-Z) și Bottega Veneta – datorită marketingului îndrăzneț, designului inovator și noului management.

#preturi #branduri #lux

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fostul premier Ion Sturza consideră că reforma bugetar-fiscală propusă de Guvern este, în ansamblu, una echilibrată, cu un impact pozitiv asupra veniturilor bugetare, chiar dacă efectele reale vor depinde de evoluția economiei și de comportamentul contribuabililor.

Într-o analiză publicată pe rețelele Facebook, Sturza afirmă că proiectul, conceput inițial pentru a aduce mai mulți bani la buget, s-a transformat într-o reformă „aproape neutră” din punct de vedere fiscal. Potrivit calculelor sale, unele măsuri vor reduce veniturile bugetare cu aproximativ 1,5–1,8 miliarde de lei, însă alte modificări vor genera încasări suplimentare de 3,5–4,3 miliarde de lei, ceea ce ar însemna un câștig net de 1,5–2,5 miliarde de lei.

Fostul premier estimează că majorarea scutirii personale va diminua veniturile bugetului cu circa 800 de milioane de lei, iar extinderea facilităților pentru profitul reinvestit cu încă 150–200 de milioane de lei. În același timp, majorarea impozitului pe dividende și câștigurile de capital, accizele mai mari la produsele considerate „vicii”, acciza la motorină, taxa suplimentară pe profitul băncilor, majorarea TVA pentru sectorul HoReCa și taxarea coletelor poștale ar urma să compenseze aceste pierderi și să aducă venituri suplimentare.

„Modest, dar totuși pe plus. Nu este o reformă extractivă, dar nici un mare stimulent pentru economie”, a remarcat Ion Sturza.

Totodată, el avertizează că estimările sunt teoretice și că rezultatele finale vor depinde de reacția economiei. În opinia sa, dacă economia va răspunde pozitiv, reforma ar putea aduce în următorii doi-trei ani încă 1,5–2 miliarde de lei la buget. În schimb, dacă vor scădea consumul, vor crește contrabanda sau băncile își vor reduce profitul impozabil prin optimizări fiscale, efectul asupra veniturilor bugetare ar putea deveni aproape neutru.

Sturza observă și o contradicție în filosofia reformei. Deși apreciază că aceasta este aliniată practicilor europene, fostul premier consideră că majorarea impozitării dividendelor și a câștigurilor de capital reduce atractivitatea investițiilor și randamentul capitalului, ceea ce nu reprezintă cel mai puternic argument pentru atragerea investitorilor.

În același timp, Ion Sturza apreciază modul în care Guvernul a comunicat reforma, afirmând că aceasta a fost prezentată „ca la carte”, prin accentul pus pe taxarea băncilor și a produselor cu accize majorate, ceea ce, în opinia sa, demonstrează „o altă formă de comunicare și o maturitate politică a tehnocrației moldovenești”.

În final, fostul premier le recomandă atât susținătorilor, cât și criticilor reformei să nu se grăbească cu concluziile, apreciind că actualul pachet fiscal reprezintă „o variantă acceptabilă pentru aproape toți”, neutră din punct de vedere politic și cu potențial de a avea un impact economic și social pozitiv.