Care sunt brandurile de lux cu cea mai bună valoare la revânzare

Ceasurile Rolex continuă să fie o investiție, iar Bottega Veneta este brandul fashion cu cea mai puternică ascensiune în ultimul an – este concluzia unui studiu realizat de un site specializat în compararea prețurilor și analiza modului în care evoluează în timp valoarea obiectelor de lux, scrie forbes.ro.

Fiindcă traversăm o perioadă aflată sub zodia imprevizibilului, dar nu vrem să renunțăm la lucrurile care ne fac viața frumoasă, site-ul Rebag a elaborat o analiză care poate fi de ajutor în eventualitatea în care ne propunem să ne rentabilizăm obiceiurile de cumpărare.

Rebag a analizat modul în care trecerea timpului afectează prețul obiectelor de lux: ceasuri, bijuterii și genți. Website-ul a folosit pentru acest studiu un instrument dezvoltat in-house, denumit CLAIR (Comprehensive Luxury Appraisal Index for Resale).

Hermès, Chanel și Louis Vuitton continuă să fie cele mai importante nume în moda de lux – le avantajează tradiția și modul în care își asigură controlul asupra prețului și portofoliului, arată studiul Rebag.

Cel mai bine „îmbătrânesc” gențile Hermès, Chanel și Louis Vuitton, în timp ce în zona rarefiată a orologeriei de lux, anumite modele de ceasuri Rolex se dovedesc a fi o investiție inspirată, valoarea lor crescând odată cu trecerea timpului. În ceea ce privește bijuteriile, Van Cleef & Arpels este numele alegerii înțelepte.

Hermès ocupă prima poziție a topului realizat de platfroma online Rebag: la revânzare, gențile Birkin obțin până la 90% din prețul inițial. Pe poziția a doua se află gențile Louis Vuitton, care păstrează 80% din prețul de vânzare, cu 17 procente mai mult decât anul trecut, iar locul al treilea este ocupat de Chanel, cu 75% (creștere de 12% față de 2020).

Louis Vuitton Eva

Accesoriile de mici dimensiuni își conservă cel mai bine valoarea: portofelele pot aduce profit la revânzare (valoarea lor crește cu două procente peste prețul inițial), poșetele păstrează 97% din valoarea inițială iar trusele cosmetice – 92%.

Cât despre branduri – accesoriile Louis Vuitton se află pe prima poziție cu 92%, urmate de Saint Laurent cu 80% și Chanel cu 79%.

Set Van Cleef & Arpels din aur, rubine, safire și diamante

Bijuteriile high-end Van Cleef & Arpels aduc la revânzare 95% din prețul inițial, ceasurile Rolex – 82%, iar ceasurile și bijuteriile Cartier – 74%.

Analiza Rebag arată în mod specific că, în momentul de față, cele mai căutate produse în sectorul accesoriilor de lux sunt sunt geanta Louis Vuitton Eva (167%), ceasul Rolex Oyster Perpetual Submariner Automatic Watch Stainless Steel și Cerachrom 40 (116%) și brățara Cartier Love (102%) – în paranteze este notată valoarea la revânzare comparativ cu prețul de retail.

Platforma online estimează că în perioada următoare brandurile ale căror produse își vor conserva foarte bine valoarea sunt Tiffany & Co.’s (datorită noilor ambasadori, Beyoncé și Jay-Z) și Bottega Veneta – datorită marketingului îndrăzneț, designului inovator și noului management.

#preturi #branduri #lux

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.