Castelul de cărți s-a prăbușit: exporturile Transnistriei, la cel mai mic nivel din ultimii 25 de ani

Regiunea transnistreană se confruntă cu cea mai gravă criză comercială din ultimele decenii, bifând în 2025 o scădere-record a exporturilor. În doar șase luni, volumul total al mărfurilor exportate s-a redus cu peste 51%, potrivit unei analize realizate de economistul Veaceslav Ioniță.

Datele arată că regiunea a vândut în afara granițelor doar 546 milioane de dolari, față de 939 milioane în aceeași perioadă a anului 2021. Însă realitatea este și mai sumbră: din acești 546 milioane, 54% reprezintă vânzări către malul drept al Republicii Moldova, achitate în lei moldovenești. Cu alte cuvinte, leul moldovenesc a devenit „valută tare” pentru o regiune care, în teorie, nu recunoaște autoritatea Chișinăului.

Dacă excludem aceste vânzări interne, exporturile reale în valută s-au prăbușit la doar 237 milioane de dolari – cel mai mic nivel din ultimii 25 de ani. Scăderea este determinată în proporție de 82% de doar două categorii de produse: energia electrică și metalul. Atunci când Moldova și România au redus achizițiile de energie și produse metalurgice, întreaga economie a regiunii s-a prăbușit ca un castel de cărți de joc.

Din totalul declinului, 45,2% este explicat de reducerea vânzărilor de energie electrică, iar 36,8% de căderea exporturilor de produse metalurgice. Alte contribuții vin din industria alimentară (8,4%), industria textilă (4,7%) și alte bunuri (4,9%).

Pe țări, cel mai mare șoc vine tot din spațiul românesc. Moldova, cu malul drept, este responsabilă pentru 54,3% din prăbușirea exporturilor, iar România – pentru 23,4%. Restul Uniunii Europene a contribuit cu 20,5%, în timp ce restul lumii, inclusiv Rusia, cu doar 1,8%.

„Da, ați auzit bine: noi, moldovenii și românii, am închis robinetul”, notează economistul. Până în 2022, regiunea vindea mai mult în afara Moldovei. Din 2023, malul drept a devenit principalul client. Iar în 2025, soarta regiunii depinde literalmente de apetitul de cumpărături al moldovenilor și al românilor.

Veaceslav Ioniță atrage atenția că economia regiunii din stânga Nistrului este profund dezechilibrată: este monoproductivă, axată pe energie și metal; monodirecțională, orientată aproape exclusiv spre malul drept și România; și monovalutară, dependentă de leul moldovenesc.

„Dacă și aceste achiziții scad, ne vom pomeni, pentru prima dată, cu o regiune care nu mai are ce vinde și nici cui”, avertizează Ioniță. În lipsa unor piețe alternative și cu exporturile prăbușite, regiunea nu mai este susținută nici de Rusia, nici de China, ci aproape exclusiv de consumul de pe malul drept.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#transnitria #colaps #economie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Centrală a Federației Ruse (CBR) a decis vineri, 25 iulie, să reducă rata cheie de politică monetară de la 20% la 18%, atingând astfel cel mai scăzut nivel din ultimul an. Decizia vine după o perioadă de presiuni intense din partea mediului de afaceri și a elitelor economice, pe fondul încetinirii semnificative a economiei.

Instituția justifică măsura prin scăderea mai rapidă decât era anticipată a presiunilor inflaționiste, inclusiv a celor persistente, dar și prin semnele clare că economia rusă începe să se răcească. Ca urmare, prognoza oficială de inflație pentru 2025 a fost ajustată în jos, de la 7–8% la 6–7%.

Totuși, Banca Centrală avertizează că nu este momentul pentru relaxare. În comunicatul său, instituția precizează că următoarele decizii privind rata dobânzii vor depinde de evoluția inflației și de stabilitatea așteptărilor inflaționiste. Politica monetară va rămâne restrictivă până când inflația va reveni la ținta fixată pentru 2026.

Reducerea era larg anticipată, singura necunoscută fiind amploarea scăderii – estimările experților variind între 1 și 3 puncte procentuale. CBR a ales varianta de mijloc, considerată un compromis între cerințele pieței și riscurile macroeconomice.

Potrivit datelor oficiale, inflația anualizată a scăzut la 9,2% în iulie, iar inflația de bază a coborât la 4,5%, față de 8,8% în primul trimestru. În același timp, inflația sezonier ajustată a scăzut semnificativ în trimestrul al doilea – un semn că măsurile restrictive ale Băncii Centrale încep să dea roade. Cu toate acestea, așteptările inflaționiste în rândul populației și companiilor rămân ridicate, ceea ce îngrijorează instituția.

CBR remarcă o atenuare a supraîncălzirii economice, dar consideră că scăderea activității în sectoarele civile nu este un semn de criză, ci reflectă o încetinire a cererii interne, în timp ce economia generală continuă să crească moderat.

Piața muncii începe, de asemenea, să se echilibreze. Proporția companiilor care acuză lipsa forței de muncă este în scădere, cererea pentru angajați scade în anumite sectoare, iar salariile cresc într-un ritm mai lent decât în 2024 – deși încă mai rapid decât productivitatea, ceea ce continuă să alimenteze presiunile inflaționiste.

Printre riscurile identificate de Banca Centrală se numără: supraîncălzirea economiei, inflația ridicată, scăderea prețurilor la petrol, tensiunile geopolitice și eventualele devieri de la parametrii bugetari anunțați. Instituția avertizează că va reacționa dacă autoritățile fiscale vor crește cheltuielile peste nivelul planificat.

Singurul risc de natură dezinflaționistă recunoscut de CBR este acela ca politica monetară dură să „răcească” excesiv economia. Cu toate acestea, prognoza de creștere economică a fost menținută neschimbată, estimându-se un avans al PIB-ului între 1% și 2% în 2025.