Identitatea falsă „Kirsanov” l-a dat de gol: Cum a fost prins oligarhul moldovean Vladimir Plahotniuc în Grecia

24 Iul. 2025, 13:34
 // Categoria: Oameni şi Idei // Autor:  Ursu Victor
24 Iul. 2025, 13:34 // Oameni şi Idei //  Ursu Victor

O simplă carte de identitate elenă cu numele „Stanislav Kirsanov” a declanșat lanțul de suspiciuni care a dus, în final, la reținerea oligarhului fugar Vladimir Plahotniuc de către Direcția Greacă de Combatere a Criminalității Organizate. Documentul, cu date false, a fost descoperit inițial în cadrul unei anchete privind furturi de mașini, desfășurată la o reprezentanță auto din vestul Atenei.

Potrivit presei elene, identitatea „Kirsanov” avea trăsături suspecte care au stârnit interesul anchetatorilor, iar documentul a fost anulat de autorități. În mod inexplicabil, persoana care îl folosea — fără a ști că este investigat — a insistat prin avocat să-i fie restituit documentul, fapt care a crescut suspiciunile poliției, scrie publicația din grecia Thetoc.

În cele din urmă, s-a dovedit că „Kirsanov” era, de fapt, nimeni altul decât Vladimir Plahotniuc, unul dintre cei mai căutați fugari din Republica Moldova. Numele „Kirsanov” figura nu doar pe buletinul elen, ci și pe un pașaport grecesc fals, parte dintr-o colecție de 17 acte de identitate găsite asupra sa. Printre acestea se numărau inclusiv pașapoarte din Vanuatu și Irak.

Anchetatorii au descoperit că vila luxoasă din zona Voulas, unde Plahotniuc locuia, era închiriată pe un alt nume, iar viața sa în Grecia era perfect mascată. Autoritățile susțin că timp de un deceniu, Plahotniuc a orchestrat așa-numita „furtul secolului” din sistemul bancar moldovenesc, folosindu-se de poziția sa în fruntea Partidului Democrat.

Prejudiciul estimat: peste 128 milioane de euro și 66 milioane de dolari, delapidați prin opt companii și trei bănci comerciale din Moldova – Banca de Economii, Banca Socială și Unibank. În unul dintre cazuri, Plahotniuc ar fi folosit numele unuia dintre copiii săi pentru a înregistra o firmă fantomă.

Pentru a scoate banii din Moldova, rețeaua creată de oligarh a folosit firme-paravan înregistrate în Hong Kong și Emiratele Arabe Unite, cu destinație finală o companie din Lituania. În acest mecanism complex ar fi fost implicat și un alt oligarh fugar — Ilan Șor, lider pro-rus de origine israeliană al unui partid eurosceptic din Moldova.

Șor, dat în urmărire internațională și condamnat la 15 ani de închisoare, se ascunde din 2019 în Israel, iar autoritățile moldovenești cer în continuare extrădarea lui. În 2022, SUA l-au inclus pe o listă de sancțiuni pentru „corupție sistematică și campanii de influență malefică”.

Tot în avionul care urma să decoleze spre Dubai se afla și fostul kickboxer și deputat moldovean Constantin Țuțu, reținut împreună cu Plahotniuc. Acesta este vizat de o alertă roșie emisă de Rusia, unde este acuzat de implicare într-o organizație criminală care făcea trafic de droguri la scară mare. Gruparea cumpăra cantități mari de stupefiante din Maroc, pe care le transporta prin Spania în Federația Rusă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

08 Sept. 2026, 16:26
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
08 Sept. 2026, 16:26 // Actual //  Ursu Victor

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.