Identitatea falsă „Kirsanov” l-a dat de gol: Cum a fost prins oligarhul moldovean Vladimir Plahotniuc în Grecia

24 Iul. 2025, 13:34
 // Categoria: Oameni şi Idei // Autor:  Ursu Victor
24 Iul. 2025, 13:34 // Oameni şi Idei //  Ursu Victor

O simplă carte de identitate elenă cu numele „Stanislav Kirsanov” a declanșat lanțul de suspiciuni care a dus, în final, la reținerea oligarhului fugar Vladimir Plahotniuc de către Direcția Greacă de Combatere a Criminalității Organizate. Documentul, cu date false, a fost descoperit inițial în cadrul unei anchete privind furturi de mașini, desfășurată la o reprezentanță auto din vestul Atenei.

Potrivit presei elene, identitatea „Kirsanov” avea trăsături suspecte care au stârnit interesul anchetatorilor, iar documentul a fost anulat de autorități. În mod inexplicabil, persoana care îl folosea — fără a ști că este investigat — a insistat prin avocat să-i fie restituit documentul, fapt care a crescut suspiciunile poliției, scrie publicația din grecia Thetoc.

În cele din urmă, s-a dovedit că „Kirsanov” era, de fapt, nimeni altul decât Vladimir Plahotniuc, unul dintre cei mai căutați fugari din Republica Moldova. Numele „Kirsanov” figura nu doar pe buletinul elen, ci și pe un pașaport grecesc fals, parte dintr-o colecție de 17 acte de identitate găsite asupra sa. Printre acestea se numărau inclusiv pașapoarte din Vanuatu și Irak.

Anchetatorii au descoperit că vila luxoasă din zona Voulas, unde Plahotniuc locuia, era închiriată pe un alt nume, iar viața sa în Grecia era perfect mascată. Autoritățile susțin că timp de un deceniu, Plahotniuc a orchestrat așa-numita „furtul secolului” din sistemul bancar moldovenesc, folosindu-se de poziția sa în fruntea Partidului Democrat.

Prejudiciul estimat: peste 128 milioane de euro și 66 milioane de dolari, delapidați prin opt companii și trei bănci comerciale din Moldova – Banca de Economii, Banca Socială și Unibank. În unul dintre cazuri, Plahotniuc ar fi folosit numele unuia dintre copiii săi pentru a înregistra o firmă fantomă.

Pentru a scoate banii din Moldova, rețeaua creată de oligarh a folosit firme-paravan înregistrate în Hong Kong și Emiratele Arabe Unite, cu destinație finală o companie din Lituania. În acest mecanism complex ar fi fost implicat și un alt oligarh fugar — Ilan Șor, lider pro-rus de origine israeliană al unui partid eurosceptic din Moldova.

Șor, dat în urmărire internațională și condamnat la 15 ani de închisoare, se ascunde din 2019 în Israel, iar autoritățile moldovenești cer în continuare extrădarea lui. În 2022, SUA l-au inclus pe o listă de sancțiuni pentru „corupție sistematică și campanii de influență malefică”.

Tot în avionul care urma să decoleze spre Dubai se afla și fostul kickboxer și deputat moldovean Constantin Țuțu, reținut împreună cu Plahotniuc. Acesta este vizat de o alertă roșie emisă de Rusia, unde este acuzat de implicare într-o organizație criminală care făcea trafic de droguri la scară mare. Gruparea cumpăra cantități mari de stupefiante din Maroc, pe care le transporta prin Spania în Federația Rusă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

05 Sept. 2026, 10:45
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
05 Sept. 2026, 10:45 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Anghinarea, o cultură încă rar întâlnită pe terenurile agricole din România, ar putea deveni o opțiune interesantă pentru fermierii care caută produse de nișă cu valoare adăugată ridicată. În condiții favorabile și la prețuri bune de vânzare, veniturile brute pot ajunge chiar la 60.000 de euro pe hectar, potrivit calculelor prezentate de publicația Blic.

Planta este cunoscută în special în bucătăria mediteraneană și poate fi comercializată atât în stare proaspătă, cât și către procesatori. Cultivarea ei este posibilă și în România, însă rezultatele depind în mare măsură de soiul ales, calitatea solului, accesul la apă și protejarea culturii în timpul iernii.

Producțiile diferă semnificativ. Unele cercetări au indicat randamente de aproximativ 14,6-15,7 tone de capitule comercializabile la hectar în cazul unor hibrizi, în timp ce la anumite soiuri locale producția a fost de numai 2,6-7,3 tone. În condiții bune de cultivare, randamentele pot urca însă la 13,7-24,3 tone la hectar.

Densitatea de plantare diferă și ea în funcție de tehnologie. Într-unul dintre sistemele analizate au fost cultivate aproximativ 9.200 de plante la hectar, la o distanță de 1,4 metri între rânduri și 0,8 metri între plante.

Investiția inițială poate include pregătirea terenului, materialul săditor, irigațiile, îngrășămintele, tratamentele fitosanitare, forța de muncă, recoltarea, ambalarea și transportul. Din acest motiv, costurile pot varia puternic de la un producător la altul, iar fermierii care dispun deja de teren, utilaje și infrastructură pornesc cu un avantaj.

Cea mai spectaculoasă diferență apare însă la prețul de vânzare. La o producție de 15 tone la hectar și un preț de 2 euro pe kilogram, valoarea recoltei ar fi de aproximativ 30.000 de euro. La 3 euro/kg, venitul brut ar ajunge la 45.000 de euro, iar la 4 euro/kg ar putea urca până la 60.000 de euro.

Este vorba însă despre venit brut, nu despre profit. Din această sumă trebuie scăzute toate costurile de producție, iar calculul presupune că întreaga recoltă poate fi vândută la prețul respectiv.

Un alt factor esențial este irigarea. Anghinarea are nevoie de suficientă apă, iar lipsa unui sistem de irigații stabil poate afecta semnificativ producția. La fel de importantă este alegerea unui soi adaptat condițiilor locale.

Cea mai mare provocare rămâne însă desfacerea. Piața anghinarei este mult mai puțin dezvoltată în România decât în țările mediteraneene, unde produsul este consumat pe scară largă.

Printre potențialii cumpărători se numără restaurantele, supermarketurile, magazinele specializate și procesatorii agricoli. Pentru fermieri, riscul apare atunci când producția este mare, dar piața de desfacere nu este suficient de dezvoltată.