Cașu: O companie din Franța cu sediul într-un cămin de la Buiucani va gestiona spațiile comerciale de la aeroport

În urma alungării lui Plahotniuc din țară, un nou „investitor strategic” din Franța, cu sediul într-o cameră de cămin în Buiucani preia controlul asupra spațiilor comerciale de la Aeroportul Internațional Chișinău (AIC). Cu toate acestea, semnele de întrebare apar în legătură cu transparența și autenticitatea acestui investitor, având în vedere istoricul controversat al statului în gestionarea proiectelor similare.

În trecut, sub conducerea lui Plahotniuc, primarul suspendat Dorin Chiștoacă a fost afectat de un penal fabricat de justiția capturată, în legătură cu un „investitor” strategic pentru proiectul parcărilor cu plată în oraș. Acesta a avut sediul într-o garsonieră din Viena și a fost denunțat de comentatorul politic Ilian Cașu drept un pseudo-investitor.

Acum, cu Plahotniuc alungat din țară, un alt „investitor solid” din Franța preia controlul asupra spațiilor comerciale de la AIC. Cu toate acestea, acesta se află sub scrutiniu, având sediul într-o cameră de cămin pe strada Coca din Buiucani, într-un contrast izbitor față de „investitorul” cu parcările din Viena.

Comentatorul se întreabă acum cum va proceda justiția statului necapturat în cazul acestui nou „investitor” cu origini modeste. Oricare ar fi rezultatul, este evident că transparența și verificările riguroase sunt esențiale pentru a asigura că interesul public și integritatea proiectelor vor fi păstrate în gestionarea spațiilor comerciale de la Aeroportul Internațional Chișinău.

Anterior, Agenția Proprietății Publice anunța că scoate la licitație spațiile comerciale de la Aeroportul Chișinău, care anterior erau gestionate de către condamnatul Ilan Șor implicat în frauda bancară.

Prețul chiriei metrului pătrat pornește de la 15 euro și ajunge la 80 de euro/lună, în funcție de spațiu și amplasare. Iar potrtivit caietului de sarcini, Aeroportul Chișinău va preda spațiile în perioada 12 – 22 martie 2024.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Prețurile alimentelor din Uniunea Europeană au crescut în medie cu 2,8% în 2025 față de anul precedent, însă evoluțiile diferă semnificativ de la o țară la alta, iar unele produse au înregistrat scumpiri de peste 10%, arată datele publicate de Eurostat.

România a încheiat anul cu cea mai mare inflație alimentară din UE, de 6,7%, de peste două ori mai ridicată decât media blocului comunitar. La polul opus se află Franța, unde alimentele s-au scumpit cu doar 0,7%, în timp ce în Elveția prețurile au scăzut cu 1,1%. Dintre marile economii europene, Italia a înregistrat 2,5%, iar Germania și Spania câte 2,1%, în timp ce în Cipru prețurile au stagnat. În afara Uniunii, dar relevantă pentru comparație, Turcia se confruntă cu o inflație alimentară de 32,8%, într-un context de criză prelungită.

La nivel european, cele mai mari scumpiri s-au înregistrat la ciocolată, cu un avans mediu de 17,8%, fructe congelate, cu 13%, și carne de vită și mânzat, cu 10%. Creșteri consistente au fost consemnate și la ouă, unt și lapte proaspăt integral, produse de bază care au pus presiune pe bugetele gospodăriilor. Pe de altă parte, după valurile de scumpiri din anii anteriori, uleiul de măsline s-a ieftinit puternic în 2025, cu aproape 23%, iar reduceri de preț au fost înregistrate și la zahăr, alte uleiuri și grăsimi, precum și la cartofi.

Pentru Republica Moldova, Eurostat nu furnizează date, însă potrivit Biroul Național de Statistică, inflația alimentară în 2025 a fost de circa 5,6% în ritm anual, adică de peste două ori mai mare decât media din UE. Astfel, scumpirea alimentelor în Moldova a fost semnificativ mai puternică decât în blocul comunitar, dar mai moderată comparativ cu România.