Cașu: O companie din Franța cu sediul într-un cămin de la Buiucani va gestiona spațiile comerciale de la aeroport

În urma alungării lui Plahotniuc din țară, un nou „investitor strategic” din Franța, cu sediul într-o cameră de cămin în Buiucani preia controlul asupra spațiilor comerciale de la Aeroportul Internațional Chișinău (AIC). Cu toate acestea, semnele de întrebare apar în legătură cu transparența și autenticitatea acestui investitor, având în vedere istoricul controversat al statului în gestionarea proiectelor similare.

În trecut, sub conducerea lui Plahotniuc, primarul suspendat Dorin Chiștoacă a fost afectat de un penal fabricat de justiția capturată, în legătură cu un „investitor” strategic pentru proiectul parcărilor cu plată în oraș. Acesta a avut sediul într-o garsonieră din Viena și a fost denunțat de comentatorul politic Ilian Cașu drept un pseudo-investitor.

Acum, cu Plahotniuc alungat din țară, un alt „investitor solid” din Franța preia controlul asupra spațiilor comerciale de la AIC. Cu toate acestea, acesta se află sub scrutiniu, având sediul într-o cameră de cămin pe strada Coca din Buiucani, într-un contrast izbitor față de „investitorul” cu parcările din Viena.

Comentatorul se întreabă acum cum va proceda justiția statului necapturat în cazul acestui nou „investitor” cu origini modeste. Oricare ar fi rezultatul, este evident că transparența și verificările riguroase sunt esențiale pentru a asigura că interesul public și integritatea proiectelor vor fi păstrate în gestionarea spațiilor comerciale de la Aeroportul Internațional Chișinău.

Anterior, Agenția Proprietății Publice anunța că scoate la licitație spațiile comerciale de la Aeroportul Chișinău, care anterior erau gestionate de către condamnatul Ilan Șor implicat în frauda bancară.

Prețul chiriei metrului pătrat pornește de la 15 euro și ajunge la 80 de euro/lună, în funcție de spațiu și amplasare. Iar potrtivit caietului de sarcini, Aeroportul Chișinău va preda spațiile în perioada 12 – 22 martie 2024.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.