Cât costă banii pe care ia luat Moldova de la FMI

La începutul săptămânii, boardul FMI a aprobat o finanțare de 558,3 mil. USD pentru Republica Moldova pentru o perioadă de 40 de luni. Guvernul de la Chișinău a aprobat, în ședința din 22 decembrie, modalitatea de atragere a banilor și pentru ce vor fi utilizați.

Împrumutul ce urmează a fi acordat de Fondul Monetar International, prin intermediul mecanismului de finanțare extinsa (EFF), in suma de 209,55 mil. DST (292,4 mil. USD), va fi rambursat în 12 tranșe egale, după expirarea a 4,5 ani de la fiecare tragere efectuata din contul împrumutului. Maturitatea împrumutului este 10 ani. Dobânda aplicată pentru împrumutul în cauză este flotantă și la situația din 20 decembrie 2021 a constituit 1,050% anual. Taxa de deservire constituie 0,5% din suma debursata. Comisionul de angajament — 0,30%.

Al doilea împrumut va fi acordat prin intermediul ECF și constituie 104,75 milioane DST, echivalentul a circa 146,2 milioane dolari. Suma va fi rambursată în 10 tranșe egale, după expirarea a 5,5 ani de la fiecare tragere efectuată din contul împrumutului. Dobânda pentru împrumut se stabilește la fiecare 2 ani și va constitui 0% până în anul 2023.

Guvernul Republicii Moldova va beneficia de 314,30 mil. DST, prin intermediul mecanismului extins de creditare (ECF), in suma de 104,75 mil. DST și prin intermediul mecanismului de finanțare extinsă. (EFF), în sumă de 209,55 mil. DST. Noul program, susținut prin mecanismele de finanțare ECF si EFF, va facilita redresarea economică prin promovarea unui set adecvat de politici și va permite avansarea reformelor instituționale și de guvernanță pe termen lung menite să restabilească rezervele necesare pentru impulsionarea unei creșteri rapide cuprinzătoare și durabile a veniturilor. Reformele-cheie țin de domeniile incluse în cadrul de guvernanță definit de FMI, inclusiv în ceea ce privește consolidarea transparenței si responsabilizării, imbunătățirea previzibilității politicilor publice, consolidarea instituțiilor financiare, asigurarea dereglementăii și încurajarea concurenței.

Împrumutul va fi utilizat pentru finanțarea necesităților bugetului. Cheltuielile prioritare vor include cheltuielile pentru drumuri, sectorul energetic și aprovizionarea cu ape, dar și investiții eficiente în sănătate, educație și crearea locurilor de muncă noi.

#imprumut #bani #FMI

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Luxul oligarhilor ruși din Londra se prăbușește la propriu. Clădiri de milioane de lire sterline, cumpărate înainte de invazia rusă în Ucraina, se degradează rapid, în timp ce proprietarii — vizați de sancțiunile occidentale — nu mai pot cheltui bani nici pentru reparații de bază, relatează Politico.

Pe faimoasa stradă Prince of Wales Terrace din Kensington, la câțiva pași de Hyde Park, două imobile deținute de David Davidovici, partener de afaceri al lui Roman Abramovici, au ajuns în ruină: tencuială căzută, fire electrice atârnând, geamuri sparte, mucegai, porumbei pe balcoane și buruieni crescute din fundație, în timp ce vilele vecine strălucesc de curățenie.

Davidovici a cumpărat proprietățile în 2018 pentru 16 milioane de lire sterline, cu scopul de a le transforma în locuințe de lux. Însă, după ce a intrat pe lista sancțiunilor impuse de Regatul Unit, întreținerea a devenit imposibilă fără aprobare de la Oficiul pentru Respectarea Sancțiunilor Financiare (OFSI), instituție copleșită de solicitări. Un simplu permis pentru schimbarea unei ferestre poate dura luni întregi, explică avocata Angelika Hellweger.

Poreclit „Londongrad” sau „Moscova de pe Tamisa”, Londra a fost magnetul preferat al miliardarilor ruși în primele două decenii ale secolului XXI. Vedete precum Abramovici, Oleg Deripaska și Alisher Usmanov au achiziționat proprietăți în cartiere ultra-exclusive, iar dezvoltatorii ridicau centre rezidențiale pentru noua elită rusă.

Conform estimărilor Transparency International, în 2022 cetățenii ruși dețineau imobile în Londra în valoare de peste 1,5 miliarde de lire sterline — o sumă care ar fi doar „vârful icebergului”, multe proprietăți fiind înregistrate pe firme off-shore opace.

Acum, casele luxoase se transformă în pericole publice, spun vecinii. Într-un caz, fragmente de tencuială și geam spart au căzut pe proprietățile alăturate, iar autoritățile locale primesc presiuni pentru a lua măsuri.

Joe Powell, deputat din Kensington, a transmis o scrisoare guvernului britanic solicitând soluționarea efectelor colaterale ale sancțiunilor, în special în sectorul imobiliar. El propune ca proprietățile aflate sub sancțiuni să fie vândute, iar fondurile să fie păstrate într-un cont special, până când sancțiunile vor fi ridicate sau va fi luată o decizie politică privind utilizarea banilor.

Avocații specializați în sancțiuni spun că situațiile devin absurde: într-un caz, într-un bloc de birouri de lux nu s-au putut face reparații sanitare, așa că angajații au fost nevoiți să aducă toalete mobile, fiindcă nu exista nicio bază legală pentru a plăti instalatorii.

Magnatul Mihail Fridman și partenerul său Piotr Aven, și ei sancționați în Marea Britanie, au declarat că nu puteau plăti nici măcar șoferul sau menajera fără aprobări speciale. În cele din urmă, au părăsit țara, invocând condițiile imposibile de viață sub regimul sancțiunilor.

Pe fundalul presiunilor politice și al scandalului public, vilele rușilor din Londra devin simboluri ale prăbușirii tăcute a unei epoci de lux ostentativ, cumpărată cu bani controversați, dar paralizată de efectele războiului și ale legislației internaționale.