Cât de des trebuie să-ți schimbi locul de muncă. ”Alegerea spune mai multe despre angajator, decât despre angajat”

Pe măsură ce piața muncii trece printr-o schimbare copleșitoare, se mai aplică ideea de a rămâne într-un loc de muncă măcar un an? Una dintre regulile nescrise când te angajezi într-un nou loc de muncă este să-l păstrezi cel puțin un an – chiar dacă îl urăști. Ideea se aplica chiar dacă mediul este dur, trebuia să dai dovadă de angajament profesional și rezistență înainte de a merge mai departe.

Dar, pe măsură ce piața muncii continuă să sufere schimbări copleșitoare pe fondul pandemiei, această regulă nu se mai aplică. Factorii atemporali care stau la baza regulii unui an sunt încă în vigoare, dar din partea angajatorului. Un angajat care stă cel puțin un an este o investiție mai bună decât unul care nu o face, iar loialitatea lor este, de asemenea, văzută ca fiind pozitivă. În ceea ce privește angajații, a rămâne timp de 12 luni înseamnă timp pentru a dobândi abilități și competențe care nu sunt posibile de acumulat într-un singur trimestru.

Totuși, modul în schimbare în care ne construim cariera, combinat cu impactul fără precedent al pandemiei, a adus mai multă flexibilitate. În timp ce angajatorii ar putea prefera în continuare un CV mai tradițional, experții sugerează că o scurtă perioadă la un job anterioare nu ar trebui să fie neapărat un dezavantaj atâta timp cât poți oferi o explicație bună pentru mutare.

Regula unui an se bazează pe o chestiune practică: un nou loc de muncă înseamnă o ajustare uriașă și este nevoie de timp pentru a te obișnui pe deplin.

„Oamenii care își schimbă rapid locurile de muncă au fost, în trecut, asociați cu o lipsă de angajament sau rezistență, cu o incapacitate de a crește și de a prospera sau chiar cu o tendință de a-și lăsa echipa baltă”, spune Michael Smets, profesor de management la Saïd Business School de la Universitatea din Oxford, scrie BBC, citat de ziare.com.

O nouă realitate

Cu toate acestea, deși regula unui an rămâne în picioare, există unele semne că nu este văzută la fel de necălcat ca în trecut. De fapt, cerințele păreau să se relaxeze oarecum chiar înainte de pandemie, pe măsură ce tendințele de angajare în rândul lucrătorilor s-au schimbat.

„Baby boomers și generațiile anterioare și-au petrecut de obicei o mare parte din cariera lor într-o singură companie”, explică Jamie Ladge, profesor asociat de management și dezvoltare organizațională la Universitatea Northeastern din Boston.

„Generațiile actuale au evoluat din această gândire.” Deși nu există date clare care să susțină ideea că lucrătorii mai tineri își schimbă angajatorul mai des decât generațiile anterioare, majoritatea lucrătorilor de astăzi se așteaptă să își schimbe locul de muncă de mai multe ori de-a lungul carierei, ca o modalitate de a avansa, de a dobândi noi competențe sau de a-și asigura un pachet salarial mai bun.

„Schimbarea locului de muncă a devenit o alegere și una care spune adesea mai multe despre angajator, mai degrabă decât despre angajat”, spune Smets. Lucrătorii caută din ce în ce mai mult locuri de muncă care acordă prioritate bunăstării angajaților, mai degrabă decât să rămână la un angajator „rău”.

Această schimbare a fost mult accelerată de pandemie, pe fondul sensibilităților crescute față de epuizare și practici de lucru nesănătoase – și în acest mediu a apărut așa-numita „Marea Demisie“, lăsând unii angajatori să alerge după mână de lucru.

#angajator #angajat #job

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Preţul aurului a continuat să se situeze aproape de maximele record la câteva zile după ce tensiunile din Orientul Mijlociu au explodat, sporind interesul investitorilor pentru activele sigure, scrie CNBC.

Preţul aurului a înregistrat recent o nouă creştere record ajungând până la la 2.383 de dolari pe uncie (28 de grame), iar analişti sunt de părere că mai este loc de creştere, în cele mai optimiste scenarii ajungând la 3.000 de dolari.

„Raliul recent al aurului a fost impulsionat de tensiunea geopolitică şi coincide cu niveluri record ale indicilor de acţiuni”, subliniază gigantul american Citibank într-un raport.
Cererea pentru activul de refugiu a crescut pe fondul escaladării tensiunilor din Orientul Mijlociu, după ce Iranul a lansat peste 300 de drone şi rachete direct asupra Israelului – majoritatea fiind interceptate, datorită sistemului de apărare antiaeriană Iron Dome.
Observatorii pieţei monitorizează îndeaproape o potenţială ripostă din partea statului evreu, care a promis să „ceară un preţ” din partea Iranului.

O ripostă semnificativă ar putea duce la un conflict mai amplu, ceea ce ar declanşa, în consecinţă, noi investiţii în aur, precum şi o revenire a preţului petrolului şi o întărire a dolarului american, a declarat Bartosz Sawicki, analist de piaţă la firma de servicii financiare Conotoxia fintech.

Aurul, care îşi păstrează valoarea de investiţie ce oferă acoperire împotriva inflaţiei, tinde să aibă performanţe bune în perioadele de incertitudine economică, când investitorii se îndepărtează de activele mai riscante, cum ar fi acţiunile.

Preţul lingourilor a atins vinerea trecută un maxim istoric de 2.448,80 dolari pe uncie în cursul zilei.

Preţul aurlui a fost în plină ascensiune de la începutul anului, urcând cu peste 15% de la începutul anului până în prezent, pe fondul unui cocktail de factori, printre care se numără o explozie a băncilor centrale la nivel mondial, tensiunile geopolitice şi aşteptările privind reducerea ratelor de către Rezerva Federală a SUA.

Preţul aurului are, de obicei, o relaţie inversă cu ratele dobânzilor. Pe măsură ce ratele dobânzilor scad, aurul devine mai atractiv în comparaţie cu activele cu venit fix, cum ar fi obligaţiunile, care ar aduce randamente mai slabe.

Inflaţia peste aşteptări din martie a împins înapoi aşteptările pieţei privind o reducere a ratelor până în septembrie, iar acum se aşteaptă la două reduceri de rate în loc de trei.

Săptămâna trecută, Goldman Sachs a vorbit despre piaţa aurului ca fiind înr-un „bull market de nezdruncinat” şi şi-a revizuit în creştere ţinta de preţ pentru metalul galben de la 2.300 de dolari pe uncie la 2.700 de dolari până la sfârşitul anului.