Cât trebuie să câștigi, de fapt, ca să-ți cumperi un apartament în Chișinău

Situația locativă din municipiul Chișinău devine tot mai dificilă, iar costurile ridicate ale apartamentelor pun o presiune semnificativă asupra familiilor. Potrivit datelor prezentate, pentru a achiziționa un apartament renovat la prețul median (cu jumătate sub acest nivel și jumătate peste), o familie ar trebui să aibă un venit brut lunar de aproape 39 000 de mii de lei, se arată într-o notă analitică realizată de Stanislav Ghilețchi și Adrian Ermurachi de la IPRE.

Această concluzie se bazează pe salariul mediu înregistrat în trimestrul II al anului 2023, care a fost de 14 500 de lei conform datelor Biroului Național de Statistică. Aceasta evidențiază o discrepanță semnificativă între veniturile medii și costurile locuințelor, indicând faptul că pentru mulți locuitori din Chișinău, achiziționarea unei locuințe devine o provocare financiară.

În plus, analiza menționează că populația Chișinăului înregistrează o creștere constantă a numărului de locuitori, rezultat al migrației interne. De la anul 2017 până în 2022, migrația netă în Chișinău a depășit 60,000 de persoane, generând o creștere a cererii pentru locuințe.

Cu toate acestea, autorii analizei atrag atenția că autorizațiile de construcție pentru blocurile locative sunt în scădere, iar numărul de metri pătrați dați în exploatare a scăzut, în special în anul 2022, an în care s-au înregistrat cele mai mari scumpiri ale apartamentelor din ultimul deceniu.

În timp ce costurile locuințelor cresc, nu există o statistică oficială privind prețurile la imobile. Analiza IPRE se bazează pe prețurile colectate de pe platforma www.999.md, principalul portal de anunțuri din Moldova, arătând că centrul Chișinăului are cele mai ridicate prețuri, urmat de sectoarele Rîșcani, Buiucani, Telecentru, Ciocana și Botanica.

În fața acestei realități, IPRE face recomandări pentru revizuirea politicilor de utilizare a terenurilor, dezvoltarea de noi sectoare și cartiere, precum și investiții continue în infrastructura de transport pentru a face locuințele accesibile în zonele mai îndepărtate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#preturi #apartamente #Chisinau

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.