Câte zile libere vor avea bugetarii în 2023

02 Ian. 2023, 09:39
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
02 Ian. 2023, 09:39 // Actual //  MD Bani

Anul 2023 și-a intrat în drepturi. Noul an a venit cu noi provocări pe care urmează să le depășim, dar în același timp vom continua să ne dezvoltăm, să creștem și nu în ultimul să ne bucurăm de zilele libere. Iată lista zilelor libere din anul 2023, conform legislației, pentru cei care muncesc în Republica Moldova.

Anul 2023 va avea 365 de zile. Din numărul total de zile, 105 sunt zile libere pentru bugetari – adică zile de sâmbătă și duminică. De asemenea, bugetarii vor avea 7 zile libere care cad în timpul săptămânii. Conform calendarului, în 2023 vor fi 112 zile libere și 253 de zile de muncă. Care anume sunt zilele libere în 2023 – vedeți în tabelul de mai jos.

De o zi liberă în plus vor beneficia și părinții care au copii mici.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește-ne pe TELEGRAM!

Zilele libere în 2023

 1 ianuarie  Duminică  Anul Nou
 7 ianuarie  Sâmbătă  Crăciunul pe stil vechi
 8 ianuarie  Duminică  Sărbătoarea Craciunului pe stil vechi
 8 martie  Miercuri  Ziua internațională a femeii
 16 aprilie Duminică  Prima zi de Paști
 17 aprilie  Luni  A doua zi de Paști
24 aprilie  Luni Paștele Blăjinilor
 1 mai  Luni  Ziua muncii
 9 mai  Marți  Ziua Victoriei
 27 august  Duminică  Ziua Independenței
 31 august  Joi  Ziua Națională a limbii
 25 decembrie  Luni  Crăciunul pe stil nou

Pe lângă zilele libere legale, să nu uităm că sunt sunt și zilele de concediu. Așadar, Bani.md vă îndeamnă să vă planificați vacanțele din timp pentru a avea o productivitate cât mai înaltă pe tot parcursul anului.

10 Oct. 2026, 13:39
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
10 Oct. 2026, 13:39 // Actual //  Ursu Victor

Președintele american Donald Trump a decis să încheie un acord cu Vladimir Putin pentru reluarea livrărilor de motorină rusească pe piața mondială, după ce liderul ucrainean Volodimir Zelenski a ignorat în repetate rânduri solicitările Washingtonului de a opri atacurile asupra rafinăriilor din Rusia. Dezvăluirea a fost făcută de publicația americană Axios, care citează un oficial al administrației SUA familiarizat direct cu negocierile.

Potrivit sursei, Trump i-a cerut de cel puțin șase ori lui Zelenski să înceteze loviturile asupra infrastructurii petroliere rusești, argumentând că acestea contribuie la creșterea prețurilor carburanților în Statele Unite. Refuzul Kievului ar fi determinat Casa Albă să negocieze direct cu Moscova pentru deblocarea exporturilor rusești de motorină.

Decizia a fost comunicată delegației ucrainene vineri, 9 octombrie, în timpul negocierilor de la Miami, care au durat aproximativ opt ore. Emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner le-au transmis oficialilor ucraineni că Trump urma să discute cu Putin și să relaxeze sancțiunile asupra exporturilor rusești de motorină.

„Zelenski interpretează greșit situația. Continuând să lovească rafinăriile rusești, el distruge bunăvoința pe care a construit-o în relația cu Trump în ultimele șase luni”, a declarat oficialul american citat de Axios.

Administrația Trump consideră că atacurile ucrainene asupra rafinăriilor au agravat criza de pe piața combustibililor, deja afectată de conflictul din Iran și de perturbarea lanțurilor internaționale de aprovizionare. Washingtonul insistă ca Ucraina să oprească unilateral aceste lovituri, fără să condiționeze decizia de încetarea bombardamentelor rusești asupra infrastructurii energetice ucrainene.

Poziția contrastează cu propunerea Kievului, care s-a declarat dispus să suspende atacurile asupra rafinăriilor rusești doar dacă Moscova încetează, la rândul ei, loviturile asupra centralelor electrice și a altor obiective energetice din Ucraina.

Tensiunile au escaladat după ce un oficial ucrainean a declarat pentru Axios că, în timpul întâlnirii de la Miami, Witkoff și Kushner ar fi avertizat că Trump ar putea suspenda furnizarea informațiilor de intelligence către Kiev dacă Ucraina continuă să ignore solicitările americane.

Un reprezentant al administrației SUA a negat însă existența unei asemenea amenințări, precizând că emisarii americani au subliniat statutul Statelor Unite de partener strategic al Ucrainei, inclusiv prin furnizarea de muniții și informații militare. În schimb, Washingtonul a transmis că acțiunile Kievului nu ar trebui să afecteze consumatorii americani.

Acordul anunțat de Trump prevede livrarea imediată a peste 300.000 de tone de motorină rusească, urmate de alte 500.000 de tone în noiembrie și un milion de tone ulterior. Președintele american a anunțat și livrări suplimentare, până la trei milioane de tone într-un interval scurt. Trezoreria SUA a emis o licență temporară care permite comercializarea motorinei rusești în condițiile stabilite de autoritățile americane.

Zelenski a condamnat dur înțelegerea dintre Washington și Moscova, calificând-o drept un semn de slăbiciune și un avantaj oferit Kremlinului.

„Permisiunea acordată Rusiei de a vinde produse petroliere este o investiție într-un război care trebuie încheiat, nu prelungit. Aceasta este o slăbiciune evidentă”, a declarat liderul ucrainean, avertizând că veniturile suplimentare ar putea permite Moscovei să-și finanțeze în continuare agresiunea militară.

Într-un interviu separat pentru Axios, Zelenski a afirmat că decizia lui Trump nu este nici corectă, nici onestă față de Ucraina, mai ales că negocierile pentru încheierea războiului continuau în paralel cu discuțiile dintre Washington și Moscova.

În pofida presiunilor americane, Kievul nu intenționează să renunțe la atacurile asupra infrastructurii petroliere rusești. Un înalt oficial ucrainean a declarat pentru Financial Times că Ucraina va continua să utilizeze drone cu rază lungă de acțiune împotriva obiectivelor energetice ale Rusiei.

Miza este una majoră pentru ambele tabere. Atacurile ucrainene au afectat semnificativ capacitatea de rafinare a Rusiei, în timp ce reducerea disponibilității combustibililor pe piața internațională a alimentat scumpirile. Prin acordul cu Putin, Trump încearcă să majoreze oferta globală de motorină și să reducă presiunea asupra prețurilor, însă decizia riscă să adâncească tensiunile dintre Washington și Kiev.