Giganții tehnologici au pierdut jumătate din capital. Acțiunile au fost „zdrobite”. Pierderi de miliarde de dolari

Amazon și-a pierdut jumătate din valoare în 2022, deoarece acțiunile au fost zdrobite și temerile de recesiune au crescut. Chiar dacă a avut performanțe mai bune decât Meta și Tesla.

A fost un an brutal pentru acțiunile companiilor tehnologice în 2022, iar pentru Amazon a fost un an deosebit de dur. Acțiunile retailerului se încheie la sfârşitul anului cel mai rău, au scăzut cu 51% în 2022, marcând cea mai mare scădere din 2000, când a scăzut cu 80%. Doar Tesla, în scădere cu 68% și Meta, cu o reducere de 66%, au avut un an mai rău printre cele mai valoroase companii de tehnologie.

Capitalizarea Amazon a scăzut la aproximativ 834 de miliarde de dolari, de la 1,7 trilioane de dolari la începutul anului

Acţiunile retailerului electronic încheie cel mai rău an de la prăbuşirea dot-com. Acţiunile au scăzut cu 51% în 2022, marcând cea mai mare scădere din 2000, când a scăzut cu 80%. Doar Tesla, în scădere cu 68%, şi Meta, cu 66%, au avut un an mai rău printre cele mai valoroase companii de tehnologie, scrie Mediafax.

Capitalizarea companiei Amazon a scăzut la aproximativ 834 de miliarde de dolari, de la 1,7 trilioane de dolari la începutul anului. Gigantul tech a ieşit din clubul companiilor de un trilion de dolari luna trecută.

Multe dintre problemele Amazon sunt legate de economie şi de mediul macro. Creşterea inflaţiei şi creşterea ratelor dobânzilor i-au împins pe investitori să se îndepărteze de creşterea potenţială şi să se îndrepte către companii cu marje de profit ridicate, flux de numerar constant şi randamente mari ale dividendelor.

Dar investitorii Amazon au avut alte motive să lichideze acţiunile. Compania se confruntă cu încetinirea vânzărilor, deoarece previziunile privind un boom susţinut al comerţului electronic post-Covid nu s-au materializat. În apogeul pandemiei, consumatorii au ajuns să depindă de comercianţii cu amănuntul online precum Amazon pentru bunuri, de la hârtie igienică şi măşti de faţă până la mobilier de terasă. Acest lucru a condus acţiunile Amazon la maxime record, pe măsură ce vânzările au crescut.

Pe măsură ce economia s-a redeschis, consumatorii s-au întors treptat la cumpărături în magazine şi la cheltuieli pentru lucruri precum călătorii şi restaurante, ceea ce a făcut ca majorarea impresionantă a veniturilor companiei Amazon să se estompeze. Situaţia s-a înrăutăţit doar la începutul acestui an, deoarece compania s-a confruntat cu costuri mai mari legate de inflaţie, războiul din Ucraina şi constrângerile din lanţul de aprovizionare.

Amazon a abandonat toate planurile de dezvoltare

CEO-ul Amazon, Andy Jassy, care i-a succedat la conducerea fondatorului Jeff Bezos în iulie 2021, a recunoscut că au angajat prea mulţi muncitori şi şi-a supraconstruit reţeaua de depozite, în timp ce se străduia să ţină pasul cu cererea din epoca pandemiei. De atunci, planul de a deschide noi depozite a fost abandonat şi numarul personalului a început să scadă.

De asemenea, Jassy s-a angajat într-o revizuire amplă a cheltuielilor companiei, ceea ce a dus la închiderea unor programe şi la îngheţarea angajărilor pentru forţa de muncă corporativă. Luna trecută, Amazon a început să facă ceea ce se aşteaptă a fi cele mai mari reduceri de locuri de muncă din istoria sa, cu scopul de a concedia până la 10.000 de angajaţi.

Chiar şi segmentul de cloud computing al Amazon, de obicei un refugiu pentru investitori, a înregistrat cea mai slabă creştere a veniturilor de până acum în al treilea trimestru.

Privind spre 2023, câţiva analişti şi-au redus estimările, invocând probleme macro şi continuarea slăbirii vânzărilor în comerţul online şi în segmentul de cloud computing.

Prognoza pentru creşterea anuală a veniturilor Amazon Web Services la 20% de la 26%.

Analistul Evercore ISI, Mark Mahaney, într-o notă din 18 decembrie, şi-a redus estimările pentru 2023 aferente companiei Amazon, prezicând creşterea totală a vânzărilor cu amănuntul de 6%, în scădere de la 10%. De asemenea, analistul şi-a redus prognoza pentru creşterea anuală a veniturilor Amazon Web Services la 20% de la 26%.

Cu toate acestea, Mahaney a spus că rămâne optimist cu privire la perspectivele pe termen lung ale Amazon, numind-o „cumpărare tip bufet” din cauza sortimentului său de afaceri. El a subliniat cota tot mai mare a Amazon în comerţul cu amănuntul, cloud şi publicitate, izolarea sa aparentă de riscuri, cum ar fi schimbările privind confidenţialitatea reclamelor şi investiţiile sale continue în domenii precum alimentele, îngrijirea sănătăţii şi logistica.

„Pentru acei investitori care au orizonturi de timp între 2-3 ani şi caută să profite de scăderea recentă a acţiunilor nete de înaltă calitate, recomandăm cu căldură AMZN”, a scris Mahaney, care are un rating bun al analizelor sale. În timp ce preocupările despre recesiune sunt reale şi estimarea câştigurilor va trebui să scadă, „AMZN rămâne, fără îndoială, activul de cea mai înaltă calitate pe care îl acoperim în ceea ce priveşte perspectivele de venituri şi profit”, a scris Mahaney, potrivit cnbc.com.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#miliarde #pierderi #companii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul datoriei publice a Republicii Moldova, de aproximativ 42% din PIB, nu este în sine cea mai mare problemă pentru finanțele țării. Adevărata vulnerabilitate este costul tot mai mare al deservirii acesteia, susține Oleg Tofilat, fost director al Căii Ferate din Moldova și actual director executiv al Uniunii Transportatorilor și Drumarilor.

„Faptul că avem datorii de 42% din PIB asta nu e așa de mult. Problema e în deservirea datoriei”, a declarat Tofilat.

Potrivit acestuia, Republica Moldova a ajuns să achite aproximativ 6 miliarde de lei anual doar pentru dobânzi, o sumă pe care o consideră extrem de mare raportată la necesitățile de dezvoltare ale țării.

„6 miliarde anual pe dobânzi, asta e foarte mult”, a subliniat Tofilat.

El a comparat aceste cheltuieli cu banii alocați infrastructurii. Uniunea Transportatorilor și Drumarilor pledează pentru majorarea fondului rutier până la aproximativ 3 miliarde de lei, însă, spune Tofilat, pentru proiectele de infrastructură negocierile pot dura ani, în timp ce dobânzile la datorii trebuie achitate la termen.

Fostul șef al CFM atrage atenția și asupra ritmului accelerat în care au crescut cheltuielile pentru deservirea datoriei. Potrivit lui, dacă în jurul anului 2021 acestea erau de aproximativ 1,5 miliarde de lei, în prezent au ajuns la circa 6 miliarde de lei.

„Noi am crescut de la 1 miliard și jumătate, prin 2021, dacă nu greșesc, la 6 miliarde în 5 ani de zile. Și asta o să fie și mai rău”, a avertizat Tofilat.

O altă vulnerabilitate indicată de acesta este deficitul bugetar, estimat la aproximativ 23 de miliarde de lei. În lipsa altor surse de finanțare, această diferență dintre venituri și cheltuieli se transformă, practic, într-o datorie suplimentară pentru stat.

„Noi avem un deficit de 23 de miliarde. Asta automat înseamnă că datoria noastră crește cu 23 de miliarde”, a afirmat el.

Tofilat avertizează că problema nu se încheie odată cu exercițiul bugetar din 2026. În opinia sa, există riscul ca și în 2027 Republica Moldova să intre cu un deficit de ordinul a 20-25 de miliarde de lei, ceea ce ar însemna noi împrumuturi.

„La anul viitor, exercițiul bugetar 2027, probabil că similar ne așteaptă. Aceleași 20-25 de miliarde de deficit. Și iarăși intrăm în datorii”, a declarat Tofilat.

Acesta mai atrage atenția asupra structurii împrumuturilor interne, în special asupra celor contractate pe termen scurt de la băncile comerciale din Republica Moldova. În opinia sa, refinanțarea frecventă expune statul unor riscuri suplimentare și îl face dependent de condițiile pieței.

„Nu doar că este cu dobândă mare, dar este și pe termen scurt, de la băncile noastre. Trebuie să iei pe jumătate de an și fiecare jumătate de an trebuie să te recreditezi. Și asta e un risc”, a explicat Oleg Tofilat.

În opinia fostului director al CFM, starea finanțelor publice nu trebuie evaluată doar prin raportul dintre datoria publică și PIB. La fel de importante sunt costul acestei datorii, perioada pentru care sunt contractate împrumuturile și frecvența cu care statul este obligat să le refinanțeze, mai ales în condițiile unui deficit bugetar de ordinul zecilor de miliarde de lei.