Câți moldoveni își pot recupera banii din bănci dacă se prăbușesc! Guvernul majorează plafonul cu 200%

Guvernul urmează să aprobe, în ședința de mâine, un proiect de lege pentru majorarea plafonului de garantare a depozitelor. Este vorba de o creștere de 200% pentru unele depozite, se arată în nota informativă.

Ministerul Finanțelor argumentează majorarea plafonului în legătura că racordarea legislației la practicele internaționale. De asemenea, va fi întocmită o nouă listă a depozitelor care nu sunt garantate, dar și revizuirea mărimii fondului de garantare.

Ultimele date ale Fondului de Garantare a Depozitelor arată că la sfârșitul anului 2020, moldovenii aveau în bănci 79,2 miliarde de lei. Depozitele eligibile pentru garantare constituiau 76,2 miliarde de lei.

96,24% reprezentau ponderea depozitelor eligibile în valoarea totală a depozitelor înregistrate în sistemul bancar la 31 decembrie 2020. Însă doar 21,90% din valoarea totală a depozitelor eligibile o reprezintă depozitele garantate/acoperite. Iar 91.22% din valoarea totală a depozitelor garantate/acoperite în sistemul bancar o dețin persoanele fizice.

Astfel, în cazul indisponibilității depozitelor unei din bănci, Fondul garantează onorarea acestora fiecărui deponent, indiferent de numărul şi mărimea lor sau de moneda în care s-au constituit, plafonul de garantare fiind de 50 000 lei. Suma totală a mijloacelor destinate garantării depozitelor în sistemul bancar constituie 796,4 mil. de lei.

De la începutul activității Fondului de garantare a depozitelor mărimea plafonului de garantare s-a majorat de la 4 500 lei în anul 2004 până la 50 000 lei de la începutul anului 2020, marcând de fiecare dată o nouă etapă în dezvoltarea sistemului de garantare a depozitelor din Republica Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#garantare #depozite #populație

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Procurorul-șef al Procuraturii Anticorupție, Marcel Dumbravan, a declarat, într-un interviu acordat postului public Moldova 1, că dosarul penal deschis pe marginea construcției drumului Leova–Bumbăta este în continuare în examinare, iar în cauză există persoane cu statut de învinuit.

Potrivit lui Dumbravan, la sfârșitul anului trecut Procuratura Anticorupție a inițiat o anchetă penală privind posibile nereguli în procesul de achiziție publică și în execuția lucrărilor la acest proiect rutier. În prezent, investigația se află într-o etapă-cheie, fiind dispusă o expertiză tehnico-științifică în domeniul construcțiilor.

„Pe acest dosar sunt persoane cu statut de învinuit în continuare, însă Procuratura Anticorupție a dispus efectuarea unei expertize tehnico-științifice în construcții, care, la moment, este încă în curs de executare. Așteptăm concluziile experților și, în funcție de acestea, urmează să acționăm în continuare”, a precizat Dumbravan.

Proiectul rutier Leova–Bumbăta, inaugurat parțial în anul 2023, a intrat în vizorul anchetatorilor după apariția suspiciunilor privind modul de atribuire a contractului și calitatea lucrărilor executate. În prezent, în dosar figurează două persoane cu statut de bănuit: fostul șef al Administrației Naționale a Drumurilor, Sergiu Behjan, și administratorul unei companii private implicate în realizarea proiectului.

Prejudiciul cauzat statului urmează să fie stabilit cu exactitate după finalizarea expertizei tehnice. Drumul Leova–Bumbăta a generat controverse majore în spațiul public, fiind catalogat drept cel mai scump drum construit vreodată în Republica Moldova, cu un cost estimat de aproximativ 3,5 milioane de euro per kilometru. Valoarea totală a proiectului se ridică la circa 260 de milioane de lei. În context, primarul orașului Leova, Alexandru Bujorean declara că respectivul drum riscă să divină muzeul corupției.