Doar cinci plângeri depuse la CNPF în cazul TUX. Budianschi: Recuperarea banilor e puțin probabilă

18 Nov. 2025, 09:18
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Grîu Tatiana
18 Nov. 2025, 09:18 // Bănci şi Finanţe //  Grîu Tatiana

Președintele Comisiei Naționale a Pieței Financiare (CNPF), Dumitru Budianschi, afirmă că instituția a primit până acum doar cinci petiții de la persoane care reclamă prejudicii în cazul schemei TUX și avertizează că șansele de recuperare a banilor sunt extrem de mici. Declarațiile au fost făcute la Moldova 1.

Potrivit lui Budianschi, TUX nu a avut nicio legătură cu entitățile supravegheate de CNPF, iar activitatea rețelei reprezenta o schemă frauduloasă desfășurată în afara pieței reglementate, comparabilă cu schimbul ilegal de valută „la colț de stradă”.

El precizează că platforma a operat „în umbră”, fără publicitate, ascunsă în grupuri de WhatsApp, Telegram și alte rețele, motiv pentru care autoritățile nu au putut identifica fenomenul din timp. CNPF a aflat despre schemă abia în vară, în timpul unei campanii de educație financiară, în urma discuțiilor cu un grup de elevi.

„Ne-am dat seama rapid că este o piramidă și am alertat poliția”, a spus Budianschi, subliniind că CNPF nu are dreptul legal să efectueze percheziții, să intervină în birouri sau să facă investigații operative, punctând că „aceasta este competența organelor de drept”.

Budianschi descrie mecanismul TUX ca pe un amestec de acțiuni ilegale și elemente aparent legale: portofele electronice, conversii în USDT, plăți în magazine cu carduri conectate la aceste portofele, toate create astfel încât participanții să creadă că totul este în regulă.

Întrebat dacă oamenii își vor recupera banii, șeful CNPF a fost tranșant: „Foarte puțin probabil. Banii aceștia, de regulă, ajung pe anumite aplicații descentralizate pe criptoactive și acolo pot să stea bine mersi mult timp.”

Amintim că în dosarul TUX au avut loc 28 de percheziții pe întreg teritoriul țării, iar în urma descinderilor au fost reținute cinci persoane, inclusiv liderii platformei, Antonina și Valentin Samoilă. Rulajul total al platformei în Republica Moldova este estimat la circa 48 de milioane de euro, ceea ce face din cazul TUX unul dintre cele mai mari scandaluri financiare din ultimii ani.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

04 Nov. 2026, 16:24
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
04 Nov. 2026, 16:24 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova întâmpină dificultăți în privatizarea întreprinderilor de stat, în condițiile în care investitorii manifestă un interes redus pentru activele scoase la vânzare. Patru proceduri de privatizare au avut termenele de depunere a ofertelor prelungite până în octombrie 2026, din cauza interesului insuficient din partea potențialilor cumpărători, spune Raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, autoritățile de la Chișinău au lansat în iunie 2026 procesul de privatizare a cinci întreprinderi de stat, identificate anterior ca eligibile pentru vânzare imediată. Acestea au fost selectate în urma evaluării portofoliului întreprinderilor de stat, realizată în 2023.

Cu toate acestea, procesul nu a decurs conform așteptărilor. În cazul a patru profiluri investiționale, termenul de prezentare a ofertelor a fost prelungit până în octombrie, din cauza lipsei unui interes suficient din partea investitorilor.

„Termenul de depunere a ofertelor pentru patru profiluri investiționale a fost prelungit până în octombrie, din cauza interesului insuficient”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul constată că reforma întreprinderilor de stat avansează treptat, însă problemele de administrare și guvernanță corporativă continuă să reprezinte un obstacol important.

Potrivit experților europeni, statul păstrează o influență asupra economiei, inclusiv în sectoare în care întreprinderile publice concurează cu operatorii privați. În același timp, mecanismele de administrare a proprietății publice și regulile de concurență necesită consolidare.

Raportul atrage atenția că Republica Moldova rămâne  în urma statelor membre mai noi ale Uniunii Europene în ceea ce privește aplicarea regulilor de concurență, administrarea întreprinderilor de stat și transparența proprietății publice.

O problemă identificată de Comisia Europeană ține de rolul Agenției Proprietății Publice (APP), care continuă să influențeze prioritățile de reglementare și politicile în sectoarele unde activează întreprinderile de stat. Această situație poate crea conflicte între funcția statului de proprietar și cea de autoritate responsabilă de stabilirea regulilor pieței.

De asemenea, unele întreprinderi publice desfășoară atât activități comerciale, cât și servicii publice, fără o separare juridică suficientă între acestea sau mecanisme adecvate de compensare, ceea ce poate afecta concurența cu firmele private.

În paralel cu privatizările, Guvernul desfășoară procese de restructurare a unor întreprinderi strategice, inclusiv Întreprinderea de Stat „Moldelectrica” și Calea Ferată din Moldova.

Totodată, autoritățile au pregătit un proiect de hotărâre privind lichidarea a nouă întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Sunt în derulare și proceduri de insolvabilitate pentru reducerea eventualelor obligații financiare care ar putea ajunge în sarcina bugetului public.

Comisia Europeană avertizează însă că anumite probleme juridice riscă să întârzie aceste procese.

În ceea ce privește administrarea întreprinderilor de stat, raportul menționează că alte patru companii au adoptat Codul de guvernanță corporativă, numărul total ajungând la 48. Cu toate acestea, selectarea membrilor independenți în consiliile de administrație continuă să avanseze lent.

Documentul face referire și la neregulile dezvăluite în cadrul întreprinderii MoldATSA, cu privire la numirile în funcțiile de conducere, remunerarea și recrutarea personalului. Potrivit Comisiei Europene, aceste probleme au generat îngrijorări mai ample privind modul în care sunt administrate întreprinderile de stat.

În acest context, autoritățile au anunțat pregătirea unei reforme a Agenției Proprietății Publice, care ar urma să fie supusă unei supravegheri mai puternice din partea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.

De asemenea, potrivit informațiilor incluse în raport, în septembrie 2026 existau planuri pentru accelerarea privatizărilor și evaluarea posibilității de a lista anumite pachete de acțiuni ale întreprinderilor de stat pe piețele bursiere.

Comisia Europeană consideră că Republica Moldova trebuie să accelereze reforma întreprinderilor publice, să consolideze independența consiliilor de administrație și să finalizeze digitalizarea registrului proprietății publice, astfel încât administrarea activelor statului să devină mai transparentă și mai eficientă.