Ce este antreprenoriatul social şi ce afaceri au dezvoltat antreprenorii moldoveni susţinuţi de UE timp de trei ani

Afacerile sociale sunt afaceri care urmăresc iniţierea sau dezvoltarea unui business axat pe beneficiul societăţii, în mare parte a persoanelor din categorii social-vulnerabile, cu risc sport de excluziune socială, persoanele marginalizate, cu dizabilităţi sau necesităţi speciale. Antreprenoriatul social pune accent pe sustenabilitate, inovaţie şi utilitate.

Antreprenor social poate fi orice agent economic care îşi doreşte să contribuie la bunăstarea socială şi dezvoltarea comunităţii în care activează, prin oferirea serviciilor gratuite sau partial plătite pentru anumite categorii sociale sau prin angajarea persoanelor social-vulnerabile.

În Republica Moldova, afacerile sociale sunt susţinute atât la nivel guvernamental, cât şi la nivel european. Timp de trei ani, (01 ianuarie 2022 – 31 decembrie 2024) Uniunea Europeană şi Suedia, prin intermediul Fundaţiei Est-Europene, au implementat proiectul “Valorificăm potențialul societății civile pentru promovarea și dezvoltarea antreprenoriatului social în Republica Moldova”. În cadrul acestui proiect s-a desfăşurat un apel de granturi în urma căruia au fost selectate 10 organizaţii ale societăţii civile din Republica Moldova (8 pe malul drept al râului Nistru și 2 pe malul stâng al râului Nistru) care au beneficiat de susţinere financiară în valoare de 37 500 euro, pentru a lansa sau dezvolta afaceri sociale.

Toate cele 10 afaceri sociale sunt sustenabile şi vor continua activitatea după încheierea proiectului pe 31 decembrie 2024.

Bugetul total al proiectului “Valorificăm potențialul societății civile pentru promovarea și dezvoltarea antreprenoriatului social în Republica Moldova” în cei trei ani de zile de desfăşurare este de 1.123.000 euro.

#Granturi #antreprenoriat social #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat, profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.