Fără gaz rusesc! Ucraina și Polonia accelerează schimbarea

Ucraina și Polonia colaborează pentru crearea unui hub de gaze în Europa de Est, care să asigure alimentarea cu combustibil a țărilor europene după oprirea tranzitului de gaze rusești, a declarat Nikolai Kolesnik, adjunct al ministrului energiei din Ucraina.

Potrivit oficialului, depozitele subterane de gaze ale Ucrainei și terminalele de gaze naturale lichefiate (GNL) din Polonia ar putea constitui baza unei noi modele de afaceri care să înlocuiască ruta actuală de livrare a gazelor din Rusia. „Finalizarea tranzitului marchează începutul competiției pentru noi rute și resurse, printre care se numără și GNL. Integrarea piețelor de gaze pe baza infrastructurii existente și creșterea capacității transfrontaliere disponibile oferă un impuls dezvoltării comerțului și posibilitatea de a înlocui gazul rusesc”, a spus Kolesnik, citat de TASS.

Contractul încheiat în 2019 între Gazprom și Naftogaz privind tranzitul gazului rusesc prin Ucraina expiră la sfârșitul acestui an. După sabotajul gazoductului Nord Stream și suspendarea transportului prin conducta Yamal-Europa, această rută a rămas singura cale de livrare a gazului rusesc către Europa Centrală. Autoritățile ucrainene au refuzat să prelungească contractul de tranzit cu Rusia, pe fondul războiului, dar au sugerat că ar putea transporta gaze din alte țări, precum Azerbaidjan și Kazahstan, dacă există „logistica adecvată, cerere și contracte”.

Uniunea Europeană a anunțat, în repetate rânduri, că nu este interesată de prelungirea acordului de tranzit al gazului rusesc prin Ucraina. Cu toate acestea, principalele companii de gaze din Europa Centrală au semnat o declarație de susținere a continuării tranzitului până în 2025. Totuși, Financial Times a raportat că există îngrijorări privind aprovizionarea cu gaze în lunile de iarnă, având în vedere că doar 5% din importurile anuale de gaze ale UE trec prin Ucraina, dar oprirea acestui tranzit ar putea genera riscuri. „Este suficient un singur incident pentru ca situația să devină extrem de complicată”, a avertizat un trader.

În același timp, scenariul de bază al Gazprom pentru anul 2025 prevede că tranzitul prin Ucraina nu va mai avea loc, conform informațiilor Reuters și Bloomberg.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gaz #polonia #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.