Ce faci dacă ai băgat bani în criptomonede care s-au ”prăbușit”

03 Oct. 2022, 04:27
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
03 Oct. 2022, 04:27 // Actual //  bani.md

Analiștii financiari spun că investiţia în criptomonede poate fi foarte profitabilă, în anumite cazuri de ordinul a sute sau mii de procente. În acelaşi timp presupune şi asumarea unor riscuri ridicate, care se pot dovedi a nu fi potrivite pentru orice investitor.

Astfel sunt mulți care au băgat bani în criptomonede despre care credeau că vor avea ceșteri, unele chiar au avut până la un moment dat, ca acum să se vadă cu cea mai mare parte din investiție pierdută. Unii aleg să aștepte până la un moment dat când piața va reveni. Alții, speriați de situația pe care nu o luaseră în calcul, la momentul investiției văzând doar potențialul profit, aleg să scoată banii chiar dacă ies în pierdere.

Valoarea criptomonedelor a scăzut însă foarte mult în această perioadă și chiar și cele considerate foarte stabile ca Bitcoin sau Ethereum s-au zdruncinat destul de mult. Astfel, rămâne întrebarea: ce facem dacă moneda în care am investit a scăzut foarte mult și nu mai dă semne de redresare?

Ce să faci dacă ai criptomonede care se devalorizează de la un minut la altul

Expertul economic Claudiu Năsui, a explicat într-un interviu acordat Ziare.com, cât de riscant este acum să bagi bani în criptomonede și în ce ai putea investi, totuși, dacă îți dorești neapărat să deții și un astfel de portofoliu.

Cum minimizezi pierderile dacă ai investit într-o critomonedă slabă? ”Vei fi mai mult pe pierdere dacă vinzi mai târziu”, a spus Claudiu Năsui.

”Este o greșeală care se face în investiții ”să te căsătorești cu portofoliul tău”. Adică cumperi o acțiune și ea scade și apoi tot aștepți să crească la cât era să poți să o vinzi. Câteodată ea nu mai crește. Deci este posibil să te adâncești în pierderi. Chiar dacă la un moment dat va crește, dacă anticipezi că va scădea, o vinzi și o cumperi mai jos și vinzi apoi la un preț mai mare”, a recomandat expertul.

Claudiu Năsui: Nu recomand cripto în perioada următoare decât dacă cineva are motive să creadă că moneda aceea va crește”

Tot specialiștii recomandă ca în criptomonede să fie investite doar sume pe care ești dispus să le pierzi şi care să nu îţi afecteze viaţa. Sunt mulți însă care, dornici de îmbogățire sau de ieșire din sărăcie, investesc banii de întreținere, de exemplu. De multe ori, rămân și fără aceia.

”Practic piața cripto, după mine, este bitcoin și restul. Nu zic ca celelalte criptomonede nu sunt bune pentru investiții dar cred că sunt ecosisteme prea mici pentru a nu fi influențabile de către cineva. Bitcoin a trecut niște teste ale pieței și încă se ține bine pe picioare.

Criptomonedele au mai scăzut în ultima perioadă, la fel ca și acțiunile în bursă.

Cei care au investit și investesc în active, fie că vorbim despre criptomonede, acțiuni, imobiliare, după mine riscă. Trebuie să aibă o probabilitate rezonabilă că va fi un randament foarte bun pe activul respectiv.

Ce se va întâmpla în viitorul apropiat? Nu recomand cripto în perioada următoare decât dacă cineva are motive foarte bune să creadă că o monedă va crește. Eu recomand ca lumea să stea pe dolar. Din informațiile care sunt în acest moment, aceasta este recomandarea mea”, a explicat Claudiu Năsui.

De ce își păstrează oamenii o parte din economii în criptomonede. ”Guvernele totalitare nu pot bloca finanțarea în bitcoin”

Cu toate că în această perioadă sunt destul de vulnerabile, mulți oameni aleg să își țină o parte din economii sau să facă plăți în criptomonede. Unde mai punem că există câteva guverne locale și naționale folosesc oficial bitcoin. El Salvador și Republica Centrafricană au adoptat Bitcoin ca mijloc legal de plată, în timp ce Ucraina acceptă donații în bitcoin pentru a finanța rezistența împotriva invaziei ruse, scrie wikipedia.

Pe de altă parte, statul nu poate impozita criptomonedele.

”Sunt un activ ca oricare altul care are numite specificități, iar în funcție de ele pariază sau nu pe acestea”, a spus Claudiu Năsui.

”Bitcoinul a fost folosit inclusiv pentru a transfera bani în Ucraina sau pentru dizidenți în regimuri totalitare pentru că este imposibil de oprit de către guvern. Guvernele totalitare nu pot bloca finanțarea în bitcoin.

În plus, statul nu are cum să pună poprire pe un cont în bitcoin. Doar dacă ar face ceea ce face un hacker, să decripteze. Dar îți trebuie o putere de calcul atât de mare încât niciun stat nu ar fi interesat să o folosească.

Într-adevăr, statul poate impozita doar sumele obținute din vânzarea criptomonedelor pentru că aceste tranzacții sunt făcute pe niște burse transparente”, a punctat expertul.

Năsui a mai spus că pe piață sunt zeci de mii de criptomonede și că ”este destul de ușor să faci o astfel de monedă, în prezent”.

Valoarea unei criptomonede bitcoin (BTC) a scăzut sub 20.000 de dolari, la mai mult de jumătate de cât valora la începutul anului.

 

16 Nov. 2026, 13:10
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
16 Nov. 2026, 13:10 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Exporturile de porumb ale Republicii Moldova au coborât la unul dintre cele mai scăzute niveluri din ultimii șase ani, în condițiile în care fermierii amână recoltarea din cauza umidității ridicate a boabelor și a costurilor mari de uscare. Potrivit unei analize realizate de economistul Iurie Rija, în perioada iulie–octombrie 2026, Moldova a exportat doar 29.943 de tone de porumb, cu 4,6% mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Volumul este de peste două ori și jumătate mai mic decât în sezoanele 2022 și 2023, când exporturile depășeau 79.000 de tone. Un rezultat mai slab decât cel actual a fost înregistrat doar în 2024, când livrările au însumat 26.026 de tone.

Deși cantitățile exportate s-au redus, prețul mediu a crescut cu 4,3%, până la 4,40 lei pentru un kilogram, fiind cel mai ridicat nivel din ultimii patru ani. Valoarea totală a exporturilor a constituit 131,7 milioane de lei, aproape identică cu cea din perioada similară a anului trecut, de 132,5 milioane de lei.

Cea mai îngrijorătoare evoluție a fost înregistrată în octombrie, lună în care, în mod obișnuit, exporturile accelerează odată cu apariția noii recolte. În acest an, însă, Moldova a livrat peste hotare doar 1.726 de tone de porumb, cel mai mic volum pentru luna octombrie din întreaga perioadă analizată. Spre comparație, în octombrie 2021 au fost exportate aproape 50.000 de tone, iar în octombrie 2023 – peste 53.000 de tone.

Potrivit lui Iurie Rija, explicația se află chiar pe câmpurile agricultorilor. Porumbul are în prezent o umiditate de 18–20%, iar uscarea artificială la acest nivel presupune costuri care nu sunt rentabile pentru producători.

Din acest motiv, o bună parte din recolta de porumb rămâne nerecoltată, agricultorii preferând să aștepte venirea gerurilor, când boabele vor pierde natural din umiditate. La această problemă se adaugă și insuficiența spațiilor de depozitare, care îi determină pe fermieri să amâne lucrările de recoltare.

Datele analizate arată că aproape 72% din exporturile perioadei, respectiv 21.510 tone, au fost realizate în luna iulie, în principal din stocurile recoltei precedente. Ulterior, livrările s-au redus drastic: 3.434 de tone în august, 3.273 de tone în septembrie și numai 1.726 de tone în octombrie.

Cu toate acestea, economistul anticipează o posibilă revenire a exporturilor în lunile următoare. Potrivit lui Rija, recolta actuală se anunță mai bună decât cele din precedentele două sezoane, iar odată cu accelerarea recoltării, cantitățile livrate peste hotare ar urma să crească în timpul iernii.

În ceea ce privește exportatorii, piața este dominată de trei companii care au realizat împreună 58,3% din livrări. OROM-IMEXPO a exportat 6.208 tone, echivalentul a 20,7% din total, urmată de ANCOM-AGRO, cu 6.105 tone, și RUSAGRO-PRIM, cu 5.154 de tone. În clasament urmează ANVAR-COM, cu 4.080 de tone, și AVVATERRA-SM, cu 3.514 tone.

O particularitate a exporturilor de porumb este orientarea acestora spre piețele din afara Uniunii Europene. Principala destinație a fost Libanul, care a cumpărat 12.519 tone, reprezentând 41,8% din totalul exporturilor, la un preț mediu de 4,44 lei/kg.

Pe următoarele poziții s-au clasat Ucraina, cu 4.172 tone, Turcia, cu 3.995 tone, Grecia, cu 3.126 tone, și Cipru, cu 2.980 tone.