Temutul lider cecen Ramzan Kadîrov a lansat ipoteza care cutremură lumea

02 Oct. 2022, 05:43
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
02 Oct. 2022, 05:43 // Actual //  bani.md

Liderul cecen Ramzan Kadîrov a declarat sâmbătă că Moscova ar trebui să ia în considerare utilizarea unei arme nucleare cu randament scăzut în Ucraina după o nouă înfrângere majoră pe câmpul de luptă, informează Reuters.

După ce Rusia a confirmat pierderea bastionului său de la Lyman, în estul Ucrainei, Kadîrov i-a criticat pe comandanţi pentru eşecurile lor şi a scris pe Telegram: „După părerea mea personală, ar trebui luate măsuri mai drastice, până la declararea legii marţiale în zonele de frontieră şi utilizarea armelor nucleare cu randament scăzut”.

Conducătorul Ceceniei este un susţinător al războiului din Ucraina, forţele cecene făcând parte din avangarda armatei ruse de acolo. Se crede că Kadîrov este un apropiat al lui Putin, care l-a numit la conducerea Ceceniei în 2007.

În mesajul său, Kadîrov l-a descris pe colonelul-general Alexander Lapin, comandantul forţelor ruseşti care luptă la Lyman, drept o „mediocritate” şi a sugerat ca acesta să fie retrogradat.

Ministerul rus al Apărării a anunţat sâmbătă o retragere din Lyman, un bastion important şi un centru logistic pentru forţele ruseşti din regiunea ucraineană Doneţk.

08 Sept. 2026, 16:26
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
08 Sept. 2026, 16:26 // Actual //  Ursu Victor

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.