Ce ne așteaptă în 2022, un an nou fericit sau nu prea? TOP cinci riscuri majore pentru economia mondială

30 Dec. 2021, 16:09
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
30 Dec. 2021, 16:09 // Actual //  MD Bani

După turbulenţele din ultimii doi ani, 2022 va fi un an mai calm, anticipează economiştii. Însă la finalul anului 2019, când începeau să apară primele anunţuri din Wuhan, China, puţini îşi imaginau că în câteva luni economia mondială va fi răvăşită de o pandemie, scrie The Guardian. Care sunt cele mai mari riscuri pentru anul viitor?

O nouă tulpină de coronavirus dă peste cap economia mondială

O revenire la lockdown-uri complete ar avea consecinţe extrem de severe. Dhaval Joshi, economist la BCA Research, spune că vor apărea în continuare noi tulpini, iar una dintre ele va crea probleme. “Marea problemă nu este dacă tulpina omicron este o ‘super-tulpină’, ci că o nouă tulpină va fi în ultimă instanţă o ‘super-tulpină’”, scrie Ziarul Financiar.

Inflaţia continuă să crească în forţă

Intensificarea neaşteptată a presiunilor inflaţioniste a dat bătăi de cap marilor bănci centrale ale lumii în acest an. Însă acestea vor avea în faţă decizii şi mai dificile dacă inflaţia se va dovedi şi mai “încăpăţânată” decât se aşteaptă. Chiar înainte de Crăciun, Saxo Bank includea în lista sa de evenimente cu şanse mici de materializare, dar subapreciate, pentru 2022 o spirală salarii-preţuri în SUA ce ar trimite inflaţia din cea mai mare economie a lumii la peste 15%. Chiar şi o creştere mai modestă ar determina Fed-ul să-şi înăsprească politica agresiv.

Economia chineză încetineşte puternic

De ani întregi se speculează că a doua mare economie a lumii va suferi un declin economic sever, însă acest lucru nu s-a întâmplat. Însă problemele din trecut au început acum să se suprapună pe cele din prezent, putând isca o furtună perfectă.

O criză pe pieţele emergente

Plonjonul lirei turceşti a pus pieţele financiare în alertă cu privire la riscul izbucnirii unei crize pe pieţele emergente. Încrederea în alte mari economii emergente, cum ar fi Argentina, este de asemenea la cote scăzute.

Există însă o problemă mai sistemică, legată de faptul că pieţele emergente s-au împrumutat masiv în dolari americani folosindu-se de câştigurile viitoare din exporturi ca garanţii. În cazul în care Fed-ul îşi înăspreşte politica, dolarul se va întări, ţărilor mai sărace urmând să le fie mai greu să-şi plătească datoriile. Dacă economia mondială încetineşte în acelaşi timp, acestea se vor confrunta cu un risc dublu.

O criză financiară

Preţurile activelor au crescut după vânzările masive iniţiale de la începutul pandemiei. Însă economiile au început să încetinească, iar pericolul este ca în pofida activităţii mai slabe băncile centrale să fie obligate să ia măsuri mai drastice la nivelul politicii monetare de creşterea inflaţiei, eliminând factorul care a susţinut activele bogat valorizate.

Realitatea Live

22 Feb. 2026, 09:45
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
22 Feb. 2026, 09:45 // Actual //  Ursu Victor

Președintele SUA, Donald Trump, a declarat că va majora tariful global la importuri de la 10% la 15%, după ce Curtea Supremă a SUA a decis că mecanismul utilizat de Casa Albă pentru introducerea tarifelor este ilegal. Anunțul a fost făcut de liderul american pe platforma Truth Social.

„În calitate de președinte al Statelor Unite ale Americii, ridic imediat tariful global pentru importul de bunuri și servicii […] de la 10% la nivelul complet permis și justificat juridic de 15%”, a scris Trump, acuzând că multe țări au „jefuit” economia americană timp de decenii.

Șeful de la Casa Albă a criticat dur decizia Curții Supreme, pe care a calificat-o drept „absurdă, prost redactată și profund antiamericană”, în contextul în care instanța a stabilit, cu votul a 6 judecători la 3, că Trump a acționat ilegal folosind legislația privind situațiile de urgență pentru a justifica tarifele „reciproce”.

Trump a anunțat prima rundă de taxe în februarie 2025, imediat după revenirea sa la Casa Albă. Măsurile au vizat inițial Canada, China și Mexic, pe care administrația americană le-a acuzat că nu combat suficient traficul de fentanil către SUA. Ulterior, pe 2 aprilie, Washingtonul a extins un tarif de 10% pentru importurile din aproape toate țările lumii și a impus suprataxe suplimentare pentru zeci de state considerate parteneri comerciali neloiali.

Președintele american a justificat politica tarifară prin „situația economică de urgență” provocată de deficitul comercial în creștere al SUA. Potrivit legislației comerciale din 1974, președintele poate introduce tarife pentru maximum 150 de zile fără aprobarea Congresului, însă pentru menținerea lor ulterioară este necesar votul legislativului.

Pe durata aplicării tarifelor, autoritățile americane au colectat cel puțin 133,5 miliarde de dolari de la importatori. În prezent, mai multe companii se pregătesc să ceară despăgubiri în instanță pentru aceste pierderi.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!