Statul a aruncat aproape 89 de milioane de lei pe consilii! Unii funcționari au câte 3

Aproape 89 de milioane de lei au fost achitate, în perioada 2022–2024, persoanelor desemnate în organele de conducere și control ale întreprinderilor și societăților cu capital de stat, în timp ce unii funcționari publici cumulează simultan mai multe mandate. Datele se regăsesc în Raportul anual 2025 al Curții de Conturi, care scoate la iveală mai multe vulnerabilități în gestionarea banilor și patrimoniului statului.

Potrivit auditorilor, pentru aproximativ 510 funcții în organele de conducere și control ale 74 de entități cu capital de stat au fost achitate, în trei ani, indemnizații fixe de 71,4 milioane de lei și recompense din profit de alte 17,2 milioane de lei. În total, este vorba de aproximativ 88,6 milioane de lei.

Curtea de Conturi constată că un funcționar public poate fi, în același timp, reprezentant al statului într-o societate comercială, membru în trei consilii, în Comisia de cenzori și în Comitetul de audit, în lipsa unor limite clare privind cumulul acestor funcții.

În cazul Agenției Proprietății Publice, reprezentanții statului dețin în medie câte 3–4 mandate, iar cei ai Ministerului Finanțelor și Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării – câte două. Auditorii avertizează că situația crește riscul ca atribuțiile să fie exercitate formal și să fie afectată inclusiv activitatea funcționarilor la locul lor de muncă de bază.

Raportul arată și o disproporție între numărul membrilor organelor de conducere și dimensiunea unor întreprinderi. În 23 de entități cu capital de stat, în 2024 activau 91 de membri ai organelor de conducere și control pentru doar 327 de angajați, adică aproximativ un membru de consiliu la patru salariați.

Curtea de Conturi estimează că numai depășirea componenței minime a consiliilor în 35 de entități a generat cheltuieli suplimentare de circa 5,5 milioane de lei anual.

Imaginea generală a sectorului public ridică și alte semne de întrebare. Din cele 233 de entități economice cu capital de stat analizate, doar 108 erau active, 42 se aflau în proces de insolvabilitate, 19 – în lichidare, iar 48 erau inactive. Auditorii mai constată că unele întreprinderi cu capital de stat nici măcar nu figurează în Registrul patrimoniului public.

Raportul Curții de Conturi cuprinde rezultatele a 47 de misiuni de audit, care au vizat 543 de entități publice. Instituția estimează că efectul măsurabil al auditurilor – prin corectări contabile, înregistrarea activelor, recuperări și creanțe transmise spre recuperare – a ajuns la aproximativ 881 de milioane de lei.

Un alt capitol sensibil este sănătatea. Auditorii au constatat că, în perioada examinată, medicamente expirate în valoare de 15,8 milioane de lei au fost trimise spre nimicire, iar distrugerea lor a mai costat aproape 600 de mii de lei. Pentru alte medicamente în valoare de 46,6 milioane de lei, primite ca donații de instituțiile medicale, controlul de stat al calității nu fusese efectuat.

În achizițiile centralizate din sănătate au fost identificate întârzieri de până la 504 zile la plata bunurilor deja recepționate de spitale, iar datoriile față de Centrul pentru Achiziții Publice Centralizate în Sănătate ajungeau la 81,7 milioane de lei.

Probleme majore sunt semnalate și în gestionarea datoriei publice. La sfârșitul anului 2025, datoria de stat ajunsese la 132,8 miliarde de lei, în creștere cu 11,4 miliarde de lei într-un singur an. Aproape 95% din valorile mobiliare de stat aflate în circulație urmau să ajungă la scadență într-un interval de până la un an, peste limita stabilită pentru gestionarea riscului de refinanțare.

Curtea de Conturi mai atrage atenția că 76,1% din împrumuturile externe contractate au fost direcționate pentru susținerea bugetului de stat, în timp ce doar 23,9% au mers către proiecte investiționale. În unele cazuri, statul a plătit dobânzi și comisioane pentru bani pe care nu a reușit să-i valorifice. Pentru proiectul privind deșeurile solide, de exemplu, au fost suportate dobânzi și comisioane de circa 759 de mii de euro, în condițiile unui grad de debursare de numai 18,8%

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernul interimar al Venezuelei și opoziția sunt aproape de un acord pentru transferarea rezervelor de aur ale băncii centrale, evaluate la aproximativ 4 miliarde de dolari, din seifurile Băncii Angliei către Federal Reserve Bank of New York, potrivit Financial Times. Totodată, Reuters a relatat informația și a precizat că nu a putut verifica independent detaliile acordului.

Înțelegerea ar urma să ofere guvernului interimar condus de Delcy Rodríguez control juridic asupra aurului, însă nu și libertatea de a-l vinde imediat. Potrivit surselor citate de Financial Times, activele ar putea fi folosite drept garanție pentru împrumuturi destinate finanțării cheltuielilor bugetare și reconstrucției țării după cutremurele din luna iunie.

Este vorba despre aproximativ 31 de tone de aur venezuelean aflate în custodia Băncii Angliei, asupra cărora există de ani de zile un litigiu privind cine are autoritatea legală de a dispune de active.

Disputa a început în 2019, după ce Statele Unite, Marea Britanie și alte state l-au recunoscut pe liderul opoziției Juan Guaidó drept președinte interimar al Venezuelei. Opoziția a revendicat atunci controlul asupra rezervelor depozitate la Londra, iar cazul a ajuns ulterior în instanțele britanice.

Negocierile actuale dintre guvern și opoziție sunt sprijinite de Statele Unite. Potrivit informațiilor publicate, mecanismul discutat ar presupune ca aurul să ajungă la New York, dar accesul autorităților de la Caracas la active să fie limitat și supravegheat.

Federal Reserve Bank of New York poate păstra în custodie aur care aparține guvernelor străine, băncilor centrale și organizațiilor internaționale, deși Sistemul Federal de Rezerve nu deține el însuși aurul respectiv.

Eventualul acord ar veni într-o perioadă de relansare a relațiilor externe ale Venezuelei. Administrația condusă de Delcy Rodríguez și-a intensificat cooperarea cu Washingtonul după înlăturarea lui Nicolás Maduro în ianuarie, iar Statele Unite au început să relaxeze unele restricții și să încurajeze investițiile americane în sectoarele petrolier și minier venezuelean.

Pentru Caracas, accesul indirect la aur ar putea reprezenta o sursă de finanțare într-un moment în care economia are nevoie de fonduri pentru reconstrucție. Guvernul și opoziția conveniseră încă din august să lucreze împreună pentru deblocarea celor 31 de tone de aur aflate la Londra.

Transferul nu poate fi însă realizat imediat. Banca Angliei a indicat că nu poate executa instrucțiuni cu privire la aur până când instanțele britanice nu clarifică cine are autoritatea juridică asupra contului. Astfel, chiar și în cazul unui acord politic între părțile venezuelene, va fi necesară soluționarea aspectelor juridice din Marea Britanie.